În prim-plan, din partea stângă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, observă salutul dintre Manfred Weber, președintele PPE, și Alberto Núñez Feijoo, din partea PP spaniol. (Andreea Campeanu, Getty Images)

Forța cu care Partidul Popular European (PPE) a apărat agenda verde, care a impulsionat un arsenal de măsuri împotriva schimbărilor climatice în legislatura anterioară, a scăzut semnificativ de mai bine de un an. Nu sunt mulți cei care o critică cu duritatea cu care a făcut-o președintele Generalității Valenciene, Carlos Mazón. "Facem apel la acțiune împotriva Pactului Verde European", a subliniat Mazón, încolțit din punct de vedere juridic de gestionarea unei catastrofe naturale care a curmat viața a 225 de persoane la sfârșitul lunii octombrie și a lăsat alți trei dispăruți. Dar acțiunile conservatorilor europeni arată clar că se distanțează de acordul care, în 2019, a permis uneia dintre liderele lor, Ursula von der Leyen, să ajungă președinta Comisiei Europene. Respingerea eșuată de către PPE a legii privind restaurarea naturii, amânarea intrării în vigoare a legii privind defrișările sau diluarea legii privind biodiversitatea sunt exemple ale acestei distanțări.

Acum doi ani, Mișcarea Fermierilor-Cetățeni (BBB, conform acronimului olandez) a câștigat alegerile în Țările de Jos. Acest lucru a provocat o agitație în rândul creștin-democraților europeni. Câteva luni mai târziu, au urmat protestele agricole. Și, treptat, PPE a început să-și piardă entuziasmul pentru agenda verde pe care a convenit-o cu social-democrații, verzii și liberalii în 2019. Acest lucru s-a văzut clar în vara anului 2023, când Manfred Weber a declarat un război deschis împotriva Legii privind Restaurarea Naturii. Norma a fost adoptată, dar pasul făcut de PPE a provocat momente de neînțelegere între Von der Leyen și Weber.

În această derivă a dreptei tradiționale europene, ascensiunea partidelor ultra și populiste, care neagă, împotriva dovezilor științifice, însăși existența schimbărilor climatice, a jucat un rol important. Una dintre vocile care se aude cel mai mult la Bruxelles împotriva politicilor de mediu este cea a liderului Vox în Parlamentul European, Jorge Buxadé, care nu încetează să reamintească, în repetate rânduri, că obiectivul său este de a doborî Pactul Verde. Și în fața acestei presiuni, PPE a cedat, nu numai în chestiuni de mediu, ci și în altele, cum ar fi migrația, în care discursul său s-a înăsprit.

Pentru a fi realeasă, Von der Leyen a trebuit să se angajeze să nu facă o schimbare radicală față de activitatea sa anterioară, cea din legislatura europeană 2019-2024. Verzii i-au acordat un sprijin clar în votul care a confirmat numirea sa în iulie anul trecut în Parlamentul European. Dar întregul Colegiu al Comisarilor are mulți membri ai partidelor de dreapta care au ajuns să impună orientarea mai multor politici care erodează angajamentul verde din anii precedenți.

Acest lucru s-a văzut deja cu prioritatea acordată în primele 100 de zile ale primei Comisii Europene agendei de "simplificare administrativă". Cel mai frecvent argument folosit pentru a avansa în această direcție este reducerea poverii birocratice a companiilor pentru a stimula competitivitatea. În acest scop, Executivul Uniunii a lansat deja primul său pachet de simplificare, care s-a concentrat tocmai pe cerințele de mediu promovate în timpul legislaturii trecute. Obiectivele nu au fost modificate, dar obligațiile de informare ale companiilor în rapoartele lor de sustenabilitate sau în mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră au fost reduse considerabil. "Angajamentul nostru de a asigura tranziția verde și digitală rămâne neschimbat, dar trebuie să recunoaștem că acest lucru a avut un cost, generând o povară de reglementare semnificativă pentru oameni și întreprinderi", a declarat letonul Valdis Dombrovskis, comisarul responsabil cu simplificarea – Bruxelles-ul evită cuvântul "dereglementare" – în ziua în care a prezentat acest prim set de măsuri.

Dar acest pas nu a fost primul pe care Von der Leyen l-a făcut în această direcție. Chiar înainte ca întreaga nouă Comisie să fie ratificată, germanca a propus amânarea cu un an a regulamentului împotriva defrișărilor, care interzicea intrarea în UE a produselor provenite din zone defrișate. Această regulă ar fi trebuit să intre în vigoare la începutul anului 2025, dar a fost în cele din urmă amânată. Ceea ce s-a întâmplat în timpul procedurii parlamentare arată că distanțarea PPE de pozițiile mai ecologice este deja mare. Când a trebuit să fie validată în Parlament, popularii s-au bazat pe cele trei grupuri de extremă dreapta, de la Conservatorii și Reformiștii Europeni, din care face parte Frații Italiei, partidul Giorgiei Meloni, până la Europa Națiunilor Suverane, din care face parte Alternativa pentru Germania, trecând prin Patrioții pentru Europa, din care face parte Vox.