În câteva cuvinte
Legea privind Restaurarea Naturii, adoptată de UE, este o măsură obligatorie și ambițioasă menită să inverseze degradarea ecosistemelor europene. Aceasta va genera beneficii economice prin crearea de locuri de muncă și va asigura servicii ecosistemice esențiale pentru viitor, precum apa curată, aerul pur și solurile fertile. În ciuda criticilor, legea este susținută de dovezi științifice și reprezintă o investiție pe termen lung în bunăstarea societății.
Umanitatea se confruntă cu o urgență ecologică fără precedent, cu consecințe sociale, economice și politice grave.
Activitatea umană provoacă la scară planetară degradarea naturii din cauza poluării masive, epuizării resurselor naturale, schimbărilor climatice, extincției speciilor și distrugerii ecosistemelor.
Natura, totuși, ne oferă servicii esențiale în mod gratuit, cum ar fi apa curată, aerul pur sau polenizarea culturilor. Suntem parte din ea și avem nevoie de ea pentru a supraviețui. În ciuda relevanței sale, peste 80% din ecosistemele europene sunt degradate și s-a constatat extincția a 36 de specii în Europa din 2015.
Pentru a încerca să inversăm această tendință, s-au organizat nenumărate convenții, summituri și congrese. Dar, oricât de ciudat ar părea, după semnarea atâtor hârtii, problemele nu numai că nu s-au rezolvat, ci continuă să se înrăutățească. În mare măsură, acest lucru se datorează faptului că acordurile internaționale nu sunt cu adevărat obligatorii, deoarece nu există mecanisme pentru a le pune în aplicare și nu stabilesc măsuri specifice.
Tocmai aici rezidă puterea Legii privind Restaurarea Naturii, recent aprobată de Uniunea Europeană: este o normă obligatorie, obiectivele sale sunt obligatorii pentru statele membre și, în sfârșit, prezintă indicatori clari de conformitate asociați.
Obiectivele pe care le include sunt ambițioase, dar necesare: recuperarea a 90% din habitatele degradate până în 2050, cu etape intermediare de 30% în 2030 și 60% în 2040.
Pe lângă îmbunătățirea funcționării ecosistemelor, această restaurare reprezintă o oportunitate economică: se vor genera mii de locuri de muncă în sectoare strategice precum gestionarea forestieră, recuperarea râurilor, agricultura durabilă și conservarea biodiversității. Departe de a fi un obstacol în calea economiei, tranziția către un model durabil se poate transforma într-un motor de dezvoltare și ocupare a forței de muncă.
În acest sens, Legea aprobată se bazează pe un studiu exhaustiv privind efectele acestei legislații, care evaluează atât investițiile necesare, cât și beneficiile. Printre altele, calculează că fiecare euro investit în restaurarea naturii generează un beneficiu între 4 și 38 de euro.
Vorbim despre investiții, și nu despre cheltuieli, pentru că este important să înțelegem că beneficiile pe care ni le oferă ecosistemele (ceea ce se numește servicii ecosistemice sau de mediu) sunt total orizontale, adică aduc beneficii întregii societăți în mod egal, devenind astfel cele mai democratice beneficii care pot fi obținute dintr-o investiție.
Restaurarea naturii va aduce beneficii și generațiilor viitoare, deoarece ecosistemele sănătoase sunt sisteme autosuficiente care, odată reparate, funcționează autonom și ne vor aduce beneficii în continuare în mod nelimitat și gratuit: apă și aer de calitate, soluri fertile, alimente, controlul dăunătorilor, apărare împotriva dezastrelor naturale și spații de agrement, printre altele.
Nu este, prin urmare, un moft: știința arată că viitorul societății depinde de conservarea și recuperarea habitatelor naturale. Un exemplu clar este apa: să presupunem că dezvoltarea unei activități poluante degradează serviciul de alimentare și apa nu mai este potabilă pentru consumul uman. Automat, s-ar genera un prejudiciu pentru toți locuitorii, care acum ar trebui să cumpere sau să trateze apa care înainte era gratuită: trei litri de persoană pe zi. Acest lucru ar însemna un cost aproximativ de 250 de euro pe an de persoană. Prin urmare, investiția în restaurarea ecosistemelor acvatice nu numai că evită impacturile economice și sociale pe termen lung, ci și garantează accesul echitabil la resursele esențiale.
Un alt caz este domeniul forestier, unde restaurarea biodiversității este esențială pentru îmbunătățirea capacității pădurilor de a se adapta la schimbările climatice și pentru a crește capacitatea lor de a stoca carbonul atmosferic. Legea promovează ecosisteme mai diverse, cu specii autohtone de diferite dimensiuni și vârste, conectând masivele forestiere și favorizând prezența lemnului mort. Aceste elemente nu numai că oferă adăpost numeroaselor specii de animale, ciuperci și plante, ci contribuie și la ciclul nutrienților și la reglarea climei. Dar asta nu este tot, peisajele eterogene reduc, de asemenea, riscul și viteza de propagare a incendiilor, o problemă din ce în ce mai gravă în contextul actual al crizei climatice.
În ciuda beneficiilor sale evidente, această lege se confruntă cu critici bazate pe argumente nefondate. Se spune, de exemplu, că va reduce productivitatea agricolă și va pune în pericol securitatea alimentară, când, în realitate, urmărește contrariul: să garanteze viabilitatea sectorului evitând supraexploatarea apei, degradarea solului și declinul polenizatorilor, cum ar fi albinele sălbatice sau fluturii, care sunt esențiali pentru a produce 75% din culturile alimentare mondiale. S-a pus sub semnul întrebării și eliminarea barierelor fluviale învechite, ca și cum acest lucru ar implica pierderea capacității de stocare a apei sau de control al inundațiilor. Cu toate acestea, aceste funcții corespund infrastructurilor încă în uz, nu celor care se intenționează a fi eliminate. Eliminarea lor, în schimb, ar permite recuperarea unor specii precum somonul atlantic sau anghila, aceasta din urmă fiind în pericol critic de dispariție.
Din toate aceste motive, Asociația Spaniolă de Ecologie Terestră (AEET), care reunește cel mai mare grup de profesioniști în știința ecologiei din țara noastră, considerăm că, prin această lege, societatea are o oportunitate unică de a inversa degradarea naturii și impacturile sale negative. Va servi pentru a ne consolida viitorul, susținând serviciile de mediu care ne permit sănătatea și calitatea vieții. Este adevărat că termenele legii sunt lungi și obiectivele sale foarte ambițioase. Munca de realizat este enormă, la fel și beneficiile asociate. Nu putem continua să supraexploatăm și să distrugem ecosistemele și nici să compromitem bunăstarea generațiilor viitoare. Succesul legii va necesita un efort colectiv din partea administrațiilor, companiilor și cetățenilor, deoarece viitorul Europei și al umanității depinde de capacitatea noastră de a restaura natura.
Semnează, de asemenea, această tribună Bruno Moreira, Asunción Rodríguez, Héctor Hernández, Andrea Galmán, Ignasi Bartomeus, Remedios Alarcón și María Suárez, membri împreună cu Ignacio Mola, María Felipe-Lucia și Jorge Lozano ai Comisiei de Ecologie și Politică a Asociației Spaniole de Ecologie Terestră.
