O tensiune deosebită a marcat întâlnirea de la Jeddah

O tensiune deosebită a marcat întâlnirea de la Jeddah (Arabia Saudită) din 11 martie, dintre delegațiile Statelor Unite și Ucrainei. Mike Waltz, consilierul pentru Securitate Națională al Casei Albe, a prezentat o hartă a Ucrainei, propunând o posibilă împărțire teritorială negociabilă cu Rusia pentru a pune capăt războiului. Echipa ucraineană, condusă de Andrii Yermak, mâna dreaptă a președintelui Volodimir Zelenski, a cerut amânarea discuției, dar interlocutorii americani au insistat. Mai multe surse ucrainene au relatat incidentul, fără a dezvălui exact propunerea lui Waltz. De atunci, Donald Trump și apropiații săi au subliniat constant că Ucraina trebuie să accepte concesii teritoriale.

Președintele SUA a încălcat un tabu, poate cel mai mare pentru Ucraina: sacrificiile teritoriale. Până la venirea lui Trump la putere, poziția oficială a Occidentului, fie că era vorba de Joe Biden sau de aliații europeni ai Kievului, era că Ucraina va decide momentul și condițiile negocierilor de pace. Însă, nici conducerea politică, nici cea militară ucraineană nu au menționat public ceea ce pare acum inevitabil: Vladimir Putin nu va returna toate teritoriile ocupate, iar SUA nu vor insista asupra acestui aspect. "Orice acord va implica cedări teritoriale din partea Ucrainei și angajamente de securitate din partea Rusiei", a declarat Waltz.

Trump are programată marți o convorbire telefonică cu Putin pentru a discuta propunerea sa de încetare a focului timp de 30 de zile. Principalul obstacol, conform președintelui american, este "împărțirea activelor" între Rusia și Ucraina. Trump a afirmat că a abordat deja această problemă atât cu Kremlinul, cât și cu Bánkova (sediul președinției ucrainene). Zelenski a declarat că el și echipa sa vor participa la negocierile de pace "sub conducerea puternică a președintelui Trump". Inițiativa armistițiului aparține Casei Albe, conform biroului lui Zelenski, iar americanii ar trebui să conducă discuțiile cu Rusia.

Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump pentru Rusia, s-a întâlnit vineri cu Putin la Moscova. Witkoff a descris întâlnirea ca fiind "pozitivă", menționând că au fost discutate concesiile teritoriale și că s-au redus diferențele dintre Rusia și SUA.

Pierderea controlului asupra regiunilor sale este, în Ucraina, "elefantul din cameră", o realitate evidentă pe care se încearcă să se ignore. Poziția oficială a lui Zelenski este că țara sa nu va recunoaște niciodată suveranitatea Rusiei asupra teritoriilor ocupate. Ministrul de Externe ucrainean, Andrii Sibiga, a reiterat acest lucru: "Există lucruri fundamentale care nu sunt negociabile. Primul este integritatea și suveranitatea teritorială a Ucrainei. Ucraina nu va recunoaște niciodată teritoriile ocupate [ca parte a Rusiei]".

Totuși, aceasta nu exclude posibilitatea ca zonele invadate să rămână sub controlul Kremlinului, chiar dacă nici Ucraina, nici aliații săi, nici Națiunile Unite nu vor recunoaște legalitatea anexării. Zelenski a admis în decembrie 2024, într-un interviu pentru Le Parisien, că Ucraina nu are suficientă forță militară pentru a expulza forțele ocupante, dar că, în viitor și cu sprijin occidental suficient, ar putea forța Rusia, pe cale politică, să le returneze.

Strategia puterii politice ucrainene este de a nu-l antagoniza pe Trump, după începutul dificil al relațiilor bilaterale cu Zelenski. Ucraina încă depinde militar de Washington. Însă, îndoielile apar din partea centrelor de studii politice. Iliya Kusa, analist la Institutul Ucrainean pentru Viitor (UIF), a subliniat că, pentru Trump, prioritatea nu este Ucraina, mai ales după ruperea alianței istorice cu democrațiile occidentale europene: prioritatea sa este stabilirea unei relații bilaterale cu Moscova, în care să împartă interese strategice.

"Este evident că SUA a încălcat tabuul inviolabilității suveranității, nu doar a Ucrainei, ci și a Europei. Trump și Putin au aceeași retorică, președintele american o demonstrează dorind să pună mâna pe Groenlanda", explică Olena Snigyr, academician la Centrul Robert Schuman al Institutului Universitar European. Snigyr consideră că SUA au perturbat ordinea globală și unitatea cu Europa, ceea ce Rusia a urmărit întotdeauna. Schimbarea cursului evenimentelor va depinde de reacția Europei, adaugă aceasta: "Ucraina singură nu poate face față presiunii de a ceda, Ucraina singură va pierde și va dispărea. Dar nu este în interesul Europei și al securității sale ca Ucraina să cadă".

Directorul UIF, Vadim Denisenko, a remarcat că un factor adesea neglijat este că Casa Albă dialoghează deja cu Kremlinul pentru participarea preferențială a multinaționalelor americane la exploatarea resurselor naturale rusești. Adică, Ucraina nu va fi singurul partener al Washingtonului în acest domeniu, după semnarea acordului privind mineralele, prin care Kievul a acceptat să cedeze SUA gestionarea a 50% din veniturile obținute din extracția acestor resurse naturale.

Centrala nucleară de la Zaporojie

În interviul pentru Le Parisien, Zelenski a fost întrebat explicit despre Crimeea și zona Donbasului. Peninsula de la Marea Neagră a fost anexată ilegal de Rusia în 2014. O parte din cele două provincii din Donbas, Lugansk și Donețk, s-au ridicat împotriva Kievului, susținute de Moscova. De la invazia din 2022, întregul Lugansk și 60% din Donețk se află sub control rusesc. Conform legislației ruse, din 2022, acestea fac parte din Rusia, alături de provinciile parțial ocupate Herson și Zaporojie.

Trump a indicat săptămâna trecută, în mai multe rânduri, centrala nucleară de la Zaporojie ca fiind unul dintre aceste "active" de împărțit. Ultima dată a menționat-o duminică, fără a o numi explicit, afirmând că dorește să discute și despre acest aspect cu Putin. Cea mai mare centrală nucleară din Europa, aflată sub ocupație rusă din 2022, a fost unul dintre subiectele pe care delegația americană de la Jeddah a dorit să le abordeze cu partea ucraineană. Acest lucru a fost interpretat ca un semnal că ar putea fi unul dintre elementele pe care Ucraina le-ar putea recupera, dar poziția maximală a Kremlinului este că nimic nu va fi returnat, și că inclusiv teritoriile din Zaporojie aflate în Ucraina liberă trebuie predate Rusiei.

Lipsa forței suficiente pentru a recuceri militar teritoriile pierdute nu este singura problemă a Ucrainei. Un ofițer cu responsabilități majore în cadrul Forțelor Armate Ucrainene a declarat în februarie: "După 11 ani sub influență rusă, trupele noastre ar fi văzute ca inamici dacă am intra în Crimeea sau în orașele Lugansk și Donețk". Repopularea acestor provincii ar fi o soluție mai bună, a explicat un alt militar de rang înalt, dar cu cât mai mult timp petrec sub dominație rusă, cu atât mai multe generații vor crește deconectate de Ucraina.