În câteva cuvinte
Doar jumătate dintre comunitățile autonome spaniole oferă acces online la rezultatele screeningurilor mamografice, în timp ce specialiștii și asociațiile de pacienți insistă asupra nevoii de comunicare personalizată și sprijin medical direct pentru a evita anxietatea și interpretările eronate. Acest dezechilibru între digitalizare și componenta umană în informarea medicală subliniază provocările actuale din sistemul de sănătate.
În Spania, doar jumătate dintre comunitățile autonome oferă posibilitatea de a consulta online rezultatele screeningurilor mamografice, o situație care stârnește dezbateri aprinse. Deși accesul rapid la informații digitale poate părea un avantaj, specialiștii și asociațiile femeilor afectate de cancer subliniază importanța comunicării personalizate și a sprijinului medical direct.
Experți în psihologie clinică și reprezentanți ai asociațiilor împotriva cancerului insistă că transmiterea rezultatelor ar trebui să se facă în persoană, într-un context explicativ, nu printr-o simplă publicare online a imaginilor sau rapoartelor. Javier Serrano, responsabil cu umanizarea la Asociația Spaniolă Împotriva Cancerului, afirmă că "informația trebuie livrată personal pacientului, care are dreptul să întrebe și să-și clarifice îndoielile". Această abordare este considerată esențială, mai ales în cazul rezultatelor incerte, unde limbajul tehnic medical poate genera mai multă anxietate decât liniște.
Practicile variază semnificativ la nivel regional. În unele zone, pacientele sunt convocate la medic pentru a discuta rezultatele mamografiei, în timp ce în altele primesc o scrisoare dacă totul este în regulă și un telefon în cazul unor suspiciuni. Cu toate acestea, există comunități unde femeile considerate sănătoase nu sunt convocate și nu pot accesa ușor rezultatele testelor, ceea ce generează un sentiment de vulnerabilitate. În ciuda existenței platformelor digitale în anumite regiuni, mulți profesioniști medicali și pacienți susțin că întâlnirea cu medicul este o garanție a unei înțelegeri corecte și a stabilirii pașilor următori.
Gabriel Ródenas, de la Societatea Spaniolă de Psihologie Clinică, avertizează că "publicarea directă a imaginilor sau a rapoartelor nu echivalează cu informarea. Pacientul nu poate interpreta singur ce înseamnă un Birads 2 sau o leziune mamografică. Este necesară o conversație cu un profesionist în sănătate." El adaugă că "dacă rezultatul este ambiguu, singurul lucru pe care îl generează este incertitudinea, iar incertitudinea face procesul mai dureros."
Concluzia generală este că, deși agilitatea în accesul la informații este importantă, umanizarea procesului de comunicare medicală este primordială. Pacientele apreciază cel mai mult sentimentul de a fi însoțite și sprijinite de profesioniști, mai degrabă decât un sistem automatizat care le gestionează situația clinică. Asigurarea unui echilibru între eficiența digitală și empatia umană rămâne o provocare majoră în sistemul de sănătate.