Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, mai mult de una din patru persoane decedate în Spania în 2023 a murit din cauza bolilor sistemului circulator, care totalizează aproximativ 120.000 de vieți pierdute în fiecare an. Potrivit unui articol de opinie publicat la începutul lunii martie în prestigioasa revistă științifică The BMJ, mii dintre aceste decese ar putea fi prevenite. Cum? Prin oferirea tuturor cetățenilor cu vârsta peste 50 de ani – chiar dacă mulți dintre ei nu intră în ceea ce ar putea fi considerată populație de risc – a unei `polipilule` care combină o statină și trei medicamente pentru a reduce tensiunea arterială.

Autorii articolului, trei profesori de epidemiologie și medicină preventivă de la University College London și de la Universitatea din Birmingham, au solicitat insistent sistemului de sănătate britanic să adopte această măsură care, conform estimărilor lor, chiar dacă doar 8% dintre persoanele peste 50 de ani ar accepta-o, ar oferi un beneficiu de sănătate mai mare decât sistemele actuale de control și screening. Cercetătorii și-au susținut cererea pe baza a două argumente. Pe de o parte, faptul că instrumentele complexe de predicție a riscurilor nu sunt eficiente și ar putea lăsa pe dinafară multe victime potențiale. “Majoritatea infarcturilor și accidentelor vasculare cerebrale apar la persoane cu niveluri de risc medii”, subliniază ei. Pe de altă parte, că este o strategie “simplă, eficientă și economică”, deoarece medicamentele incluse în `polipilulă` nu mai sunt patentate și au efecte secundare minime.

Mai multe informații: Cum idealul de `bărbat adevărat` devine o povară pentru sănătatea cardiovasculară.

“Mai degrabă decât o medicalizare a unui sector larg al populației, un program de `polipilulă` este o strategie preventivă concepută pentru a împiedica o persoană să devină pacient. Poate fi comparată cu programe de sănătate publică, cum ar fi vaccinarea, reducerea sării în alimente și adăugarea de acid folic în făină”, afirmă într-o notă de presă unul dintre autori, Nicholas Wald, care încă din 2003 a început să studieze eficacitatea `polipilulei` ca instrument preventiv primar.

Cardiologul Valentín Fuster este directorul Centrului Național de Investigații Cardiovasculare Carlos III (CNIC) din Madrid și unul dintre cei mai mari experți din lume în domeniul medicinei preventive cardiovasculare. El explică: “Cred în conceptul lui Wald și trebuie felicitat. Dar eu încă mai cred că a da o `polipilulă` pur și simplu pentru a preveni persoanele care, de exemplu, nu au nici colesterol ridicat, nici tensiune arterială mare, înseamnă a ataca un sistem care nu este neapărat bolnav. Dacă acum douăzeci de ani s-a pus problema și nu s-a ajuns la nimic, ar trebui să ne întrebăm de ce”, susține el. Pentru Fuster, de fapt, simpla idee de a implanta o `polipilulă` pentru a preveni boala “este absurdă”: “Dar este realitatea lumii în care trăim. Ideal ar fi ca oamenii să aibă grijă de ei înșiși și să nu aibă boli”.

Opinia sa este împărtășită de Armando Oterino, membru al Asociației de Cardiologie Preventivă a Societății Spaniole de Cardiologie (SEC), care consideră că baza, înainte de instaurarea `polipilulei` sau a oricărei alte terapii farmacologice, ar trebui să fie controlul factorilor de risc cu măsuri igienico-dietetice (exerciții fizice, dietă mediteraneană, renunțarea la fumat…): “Eu sunt un susținător al construirii casei de la temelie, nu de la acoperiș. Înainte de orice medicament, primele măsuri pe care ni le recomandă toate ghidurile sunt măsurile igienico-dietetice. Și dacă aceste măsuri eșuează sau riscul este peste o anumită valoare, trebuie să prescriem medicamentul cu cea mai mare simplitate în ceea ce privește posologia, pentru a îmbunătăți aderența”, argumentează el.

La aceasta, cardiologul de la Spitalul San Pedro de Alcántara din Cáceres adaugă importanța identificării corecte a factorilor de risc ai tuturor pacienților. “Controlul trigliceridelor și al colesterolului LDL, controlul tensiunii, al fumatului, toate acestea sunt factori de risc. Și toate acestea le putem examina cu instrumente și cu scale care ne vor permite să determinăm riscul fiecărui pacient și să luăm măsuri adecvate. Ce se poate îmbunătăți în acest domeniu? Sigur, și asta ne va permite să ne anticipăm și să salvăm vieți”, adaugă el.

`Polipilulă` da pentru pacienții cu antecedente

În 2022, echipa doctorului Valentín Fuster a publicat în New England Journal of Medicine un studiu care concluziona că o `polipilulă` care include aspirină, atorvastatină și ramipril ar putea constitui o abordare simplă pentru prevenirea secundară și a complicațiilor după un infarct miocardic. Conform rezultatelor studiului, această `polipilulă` concepută de însuși Fuster, reducea cu 33% decesele cardiovasculare la pacienții cu infarct, datorită în principal îmbunătățirii aderenței pacienților, un lucru esențial după ce au suferit un infarct acut de miocard, deoarece creșterea aderenței implică un tratament mai prelungit și, prin urmare, un risc mai mic de a suferi evenimente cardiovasculare. Până la urmă, după cum adaugă Armando Oterino, este mai ușor să faci un pacient să ia o pastilă, decât să ia trei. De fapt, potrivit expertului, cifrele de aderență la statine, medicamentele de referință pentru menținerea sub control a colesterolului, abia ating 50%.

Astăzi, `polipilula` lui Fuster și a CNIC a fost deja aprobată de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), este disponibilă în 30 de țări și încearcă să obțină aprobarea FDA, agenția medicamentului din SUA. Nu numai atât, în 2023, Organizația Mondială a Sănătății a inclus-o în lista sa de medicamente esențiale, unde figurează medicamentele pe care orice sistem de sănătate trebuie să le aibă disponibile. “Faptul că OMS îți spune că medicamentul tău este un medicament esențial, este cel mai puternic lucru pe care îl poți obține în domeniul farmaceutic și al elaborării de medicamente”, subliniază Fuster.

Cardiologul subliniază, de asemenea, faptul că `polipilula`, care inițial a fost concepută pentru pacienții care au suferit deja un accident cardiovascular, începe deja să fie indicată în ghidurile clinice ale unor entități precum Societatea Europeană de Cardiologie pentru tratamentul pacienților coronarieni care au o aderență scăzută la medicație, indiferent dacă au suferit sau nu un infarct.

“Pentru mine, viitorul `polipilulei` în prevenția primară este dificil, am spus-o întotdeauna. De aceea ne-am lansat în prevenția secundară”, afirmă directorul CNIC. Timpul pare să-i fi dat dreptate. Pe 11 martie, la cererea revistei Nature Cardiovascular Research, cardiologul a semnat un articol despre călătoria `polipilulei` sale de la conceperea ei în 2007 până la recunoașterea ca medicament esențial de către OMS în 2023. “În urmă cu cincisprezece ani, am început dezvoltarea unei `polipilule` pentru prevenția secundară ca mijloc de îmbunătățire a accesibilității la tratament și a aderenței. În ciuda numeroaselor provocări, `polipilula` a trecut de la a fi o simplă discuție conceptuală la a deveni o opțiune terapeutică tangibilă, susținută de o bază științifică solidă, care ar putea ridica semnificativ standardele de îngrijire preventivă cardiovasculară la nivel mondial”, concluzionează Fuster în articolul său.