Liderismul inspirator și filosofia, două concepte aparent distincte, își găsesc rădăcinile într-o sursă comună: ambele se nasc din întrebări și se bazează pe coerență. A conduce înseamnă a transforma gândirea în acțiune; a filosofa înseamnă a transforma acțiunea în gândire.

Ce anume determină o persoană să îi inspire pe alții? De unde provine acea forță tăcută care îndeamnă la acțiune, la credință, la creație? Ar putea liderismul inspirator fi o formă de filozofie cotidiană, o modalitate de a gândi și de a trăi viața cu sens?

Aceste întrebări au ghidat o experiență recentă în timpul serii Premiilor Inspiratoare, o ceremonie instituțională care s-a transformat într-o veritabilă lecție de liderism. Discursurile absolvenților și ale organizațiilor premiate au evidențiat impactul lor în domenii ce definesc astăzi marile provocări ale umanității: știința, sustenabilitatea și schimbările climatice, îngrijirea și bunăstarea, cultura civică și incluziunea, precum și educația și viitorul muncii.

În fiecare poveste s-a regăsit un scop ferm și o filozofie vie. Nu era vorba doar de rezultate, ci de convingeri profunde. Un fir invizibil lega acțiunile de idei, tehnica de etică și inovația de umanitate. A fost reafirmat faptul că a conduce înseamnă a acționa, dar că orice acțiune inspiratoare este susținută de o gândire, de o filozofie care se materializează în viața de zi cu zi.

Din acea seară au reieșit câteva învățăminte esențiale:

• A conduce înseamnă a gândi cu scop. Liderii inspiratori nu acționează reactiv, ci prin reflecție. Ei se opresc, se întreabă, înțeleg sensul a ceea ce fac. Pentru ei, scopul este o busolă morală care orientează deciziile.
• Autenticitatea este o formă de înțelepciune. Cuvintele lor au reamintit că autoritatea cea mai puternică este cea care emană din adevărul interior. A inspira nu înseamnă a convinge, ci a contamina pozitiv. Coerența este cea mai senină formă de carismă.
• Liderismul este o semănat. Mulți au vorbit despre a semăna și a cultiva, despre a îngriji procese lungi, despre a avea răbdare. Într-o epocă dominată de urgență, acești lideri au reamintit că transformările profunde se țes pas cu pas, ca cineva care are încredere în timp și în pământ. Societatea se construiește, de asemenea, astfel: prin suma gesturilor constante care par mici, dar susțin întregul.
• Imaginația creativă. A gândi în afara tiparelor — sau, mai bine zis, a imagina fără tipare — este ceea ce permite punerea talentului în slujba marilor provocări. Imaginația este punctul de plecare al oricărei schimbări. Este scânteia care transformă o limită într-o posibilitate.
• Puterea ingenuității. Există ceva profund inspirator la cel care își păstrează capacitatea de uimire, la cel care nu încetează să creadă că este posibil să faci bine. Această ingenuitate lucidă redă acțiunii sensul său cel mai pur și ne amintește că speranța este, de asemenea, o formă de inteligență.
• Găsirea propriei voci. Liderii inspiratori nu imită, ci ascultă. Prin această ascultare se recunosc și vorbesc din adevărul interior. A inspira înseamnă a vorbi cu vocea care se naște din propria gândire.
• Liderismul nu este extraordinar, este cotidian. Nu se exercită doar pe marile scene, ci în gesturile zilnice de coerență, în modul de a asculta, de a îngriji, de a decide. A conduce este un verb al cotidianului, nu al titlurilor.
• Frumusețea ca scop. Amintindu-mi de mărturisirea lui Hadrian din „Memoriile lui Hadrian”: „Am încercat să fac să domnească frumusețea”, această frază, care rezumă o întreagă filozofie de viață, ar putea fi aplicată liderilor celebrați în acea seară: ei caută frumusețea în justiție, în cunoaștere, în cooperare și în demnitatea fiecărei persoane.

Poate aceasta este cea mai profundă învățătură: liderismul, atunci când este inspirat de frumusețe, devine grijă. Nu caută să cucerească, ci să armonizeze. Nu impune, ci invită.

De aceea, liderismul inspirator și filosofia împărtășesc aceeași rădăcină: ambele se nasc din întrebare și se susțin prin coerență. A conduce înseamnă a transforma gândirea în acțiune; a filosofa înseamnă a transforma acțiunea în gândire.

În această întâlnire dintre gândire și acțiune, dintre frumusețe și scop, vom celebra Ziua Mondială a Filosofiei, pe 20 noiembrie. Pentru că a gândi înseamnă și a inspira, iar a filosofa, în sensul său cel mai uman, este un act de liderism: o modalitate de a crede din nou în puterea transformatoare a ideilor și în frumusețea celor care le întruchipează.