
În câteva cuvinte
În urma discuțiilor dintre Trump și Putin, s-a convenit asupra unui armistițiu parțial în Ucraina, cu accent pe protejarea infrastructurii energetice. Rusia solicită încetarea ajutorului militar extern pentru Ucraina ca o condiție pentru o încetare completă a focului. Negocierile viitoare, probabil în Arabia Saudită, vor viza o pace durabilă, dar perspectivele sunt incerte din cauza cerințelor ridicate ale Rusiei. Ambii lideri au menționat necesitatea îmbunătățirii relațiilor bilaterale dintre SUA și Rusia.
Discuții între Trump și Putin despre Ucraina
Discuțiile de peste două ore între președintele Statelor Unite, Donald Trump, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, au avut un rezultat limitat, cel puțin public, în ceea ce privește impunerea unui armistițiu în Ucraina sau realizarea de progrese majore către un acord de pace. Conform informațiilor furnizate de guvernele lor, cei doi lideri au convenit doar asupra unui armistițiu parțial inițial, prin care Moscova se va abține de la atacarea infrastructurii și a instalațiilor energetice, care, potrivit Kremlinului, va dura 30 de zile. În plus, Rusia a anunțat un schimb modest de prizonieri, de 175 de persoane de fiecare parte, chiar miercuri. Dar Putin menține o listă de cerințe pe care le solicită pentru a-și da acordul pentru o încetare a luptelor mai extinsă în timp.
Printre acestea se numără încetarea ajutorului militar și a furnizării de informații secrete străine către Ucraina. Acestea sunt două condiții foarte dăunătoare pentru Kiev.
Diferențe între comunicatele guvernelor
Comunicatele celor două guverne diferă în mod notabil. Cel al Casei Albe nu specifică o perioadă de timp pentru pauza atacurilor asupra infrastructurii. Se precizează că se vor deschide imediat discuții „tehnice” undeva în Orientul Mijlociu, care vor aborda mai întâi un armistițiu în apele Mării Negre. Această încetare limitată a focului ar progresa apoi către o încetare absolută a focului și, ulterior, către o pace definitivă.
Reacția lui Trump
Lipsa rezultatelor tangibile și inflexibilitatea lui Putin nu l-au împiedicat pe Trump să își exprime entuziasmul în reacțiile sale. La scurt timp după difuzarea comunicatelor, președintele american, într-un mesaj pe rețeaua sa socială, Truth, a numit apelul „foarte bun și productiv”. „Am convenit asupra unui armistițiu imediat pentru toate infrastructurile și energia, cu înțelegerea că vom lucra foarte repede pentru o încetare completă a focului și, în cele din urmă, pentru încheierea acestui război oribil... procesul este în plină desfășurare și, de dragul umanității, vom reuși să-l terminăm!”, a susținut el.
Locul desfășurării discuțiilor
Discuțiile convenite s-ar desfășura probabil în Arabia Saudită, țara care a găzduit primele runde de dialog între reprezentanții Statelor Unite și delegațiile din Rusia și Ucraina, respectiv. Scurtul comunicat al Casei Albe nu precizează dacă aceste negocieri s-ar desfășura între Statele Unite și Moscova sau dacă ar fi incluși și Kievul și aliații europeni. Până în prezent, autoritățile ucrainene au păstrat tăcerea cu privire la rezultatul apelului telefonic, dar unele dintre condițiile pe care Putin le cere pentru o încetare durabilă a focului sunt greu de acceptat pentru Kiev.
Comunicatul Casei Albe
Cei doi lideri „au vorbit despre necesitatea unei păci și a unei încetări a focului în războiul din Ucraina”, începe documentul difuzat de biroul prezidențial american. „Amândoi au fost de acord că acest conflict trebuie să se încheie cu o pace durabilă. De asemenea, au subliniat necesitatea unei îmbunătățiri a relațiilor bilaterale dintre Statele Unite și Rusia”.
Comunicatul Rusiei
La Moscova, comunicatul oficial rus conținea detalii absente din textul american. Și includea obstacole notabile.
Putin, conform acelui comunicat, și-a exprimat lui Trump refuzul unui armistițiu necondiționat care să permită Ucrainei să se întărească și a amenințat cu o escaladare dacă Kievul primește mai mult sprijin militar și de informații. „Condiția cheie pentru evitarea escaladării conflictului și pentru a lucra la soluționarea acestuia prin mijloace politice și diplomatice trebuie să fie încetarea totală a ajutorului militar străin și furnizarea de informații secrete către Kiev”, a cerut regimul rus în timpul convorbirii telefonice.
Mandatarul rus a trecut în revistă în fața celui nord-american „o serie de puncte importante” pentru a accepta încetarea focului de 30 de zile care includ „oprirea mobilizării trupelor și reînarmarea forțelor armate ale Ucrainei”, deși și-a exprimat îndoielile cu privire la supravegherea respectării încetării focului de-a lungul frontului. Potrivit Kremlinului, liderul rus a instruit „imediat” militarii săi să înceteze atacurile și a fost de acord să negocieze cu privire la navigabilitatea în Marea Neagră.
Președintele rus și-a reiterat dorința de a ajunge la o soluție care să răspundă „intereselor legitime ale Rusiei în domeniul securității sale” și să fie „cuprinzătoare, durabilă și pe termen lung”. Tradus, Moscova cere ca Ucraina să fie dezarmată, fără niciun sprijin occidental și cu un guvern afiliat, pe lângă recunoașterea ca ruse a teritoriilor pe care Kremlinul le revendică.
Este foarte posibil ca negocierile să deraieze în fața cerințelor Kremlinului, iar Putin a încercat să-l convingă pe Trump în timpul conversației lor că Kievul va boicota propunerea sa de armistițiu. „[În timpul conversației] au fost indicate riscurile grave asociate cu incapacitatea regimului de la Kiev de a negocia, care a sabotat și a încălcat în mod repetat alte acorduri încheiate”, se arată în comunicatul Kremlinului, același guvern care a încălcat pactele de la Minsk din 2015 cu mai multe ofensive ulterioare în Donbas.
Alte subiecte discutate
Pe lângă Ucraina, ambii lideri au vorbit și „despre situația din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii”, deși comunicatul Kremlinului omite dacă au discutat despre noua ofensivă a Israelului în Gaza care a provocat peste 400 de morți marți. „Se vor depune eforturi comune pentru stabilizarea situației în zonele de criză și stabilirea cooperării în problemele de neproliferare nucleară și securitate mondială”, spune Moscova.
Reacții la discuții
Asemenea lui Trump, nici Rusia nu și-a ascuns euforia după summitul telefonic. Una dintre figurile cheie ale echipei de negociere ruse, șeful fondului suveran al Kremlinului, Kirill Dmítriev, a sărbătorit rezultatele sale pe X: „Sub conducerea președintelui Putin și a președintelui Trump, lumea a devenit un loc mult mai sigur astăzi! Istoric! Epic!”.
„Putin și Trump sunt pe aceeași lungime de undă”, a remarcat fostul consilier al președintelui rus Serghei Markov pe canalul său Telegram. „Principalul punct este îmbunătățirea relațiilor bilaterale”, a subliniat analistul, care se așteaptă la ridicarea unor sancțiuni, în principal bancare. „Europa a fost lăsată deoparte. Aceasta este răzbunarea lui Putin și Trump împotriva Europei pentru faptul că liderii lor îi urăsc”, a afirmat Markov.
Putin i-a reiterat lui Trump refuzul ca Ucraina să poată profita de o posibilă încetare a focului pentru a se întări. Acestea sunt argumentele pe care le-a exprimat deja mandatarul rus săptămâna trecută: „o serie de puncte importante referitoare la asigurarea unui control efectiv asupra posibilei încetări a focului pe întregul front și oprirea mobilizării forțate [de trupe] și reînarmarea Forțelor Armate ale Ucrainei”, după cum rezumă marți Kremlinul.
Chestiuni nerezolvate
În comunicatele lor, niciunul dintre cele două guverne nu face aluzie la chestiuni teritoriale sau de împărțire a activelor, chestiuni pe care Trump le anticipase luni că intenționează să le abordeze cu omologul său. Președintele american avansase că vor aborda, de asemenea, puncte ale posibilului acord de pace care ar urma acelei încetări a focului, în special împărțirea teritoriului și viitorul centralei nucleare ucrainene Zaporiyia, cea mai mare din Europa și pe teritoriul ocupat de Rusia.
Acele afirmații ale lui Trump au redeclanșat temerile la Kiev și în Europa că cei doi mandatari ar putea pune la cale un acord care să predea Moscovei o mare parte din teritoriul ucrainean ocupat și care să fie inacceptabil pentru Ucraina, țara agresată în cel mai lung și sângeros război din Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial acum 80 de ani.
Contextul discuțiilor
Conversația a început la ora 10 dimineața, ora americană (15.00 ora peninsulară spaniolă), după cum a informat Casa Albă. A fost convenită de cele două guverne la patru zile după întâlnirea pe care trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, a avut-o la Moscova cu Putin pentru a discuta despre război. Într-un scurt comentariu pe rețeaua socială X, șeful adjunct de cabinet al lui Trump, Dan Scavino, a scris că dialogul se desfășoară „bine”.
„Multe elemente ale unui acord final au fost deja convenite, dar mai lipsesc multe”, a menționat Trump luni pe rețeaua sa socială, Truth, despre conversația sa de marți cu Putin, a doua despre care se știe că a avut loc de la cea pe care ambii au avut-o luna trecută și care a pus în mișcare actualul proces de discuții de pace dintre Statele Unite cu Rusia și Ucraina.
Comunicatul american despre conversația de marți face aluzie și la posibila colaborare ruso-americană în Orientul Mijlociu „pentru a evita conflicte viitoare”. Ambii au abordat, potrivit Casei Albe, necesitatea de a opri proliferarea armelor strategice și au discutat și despre Iran. „Amândoi au fost de acord că Iranul nu ar trebui să fie niciodată în poziția de a distruge Israelul”.
Putin și Trump au fost, de asemenea, de acord, potrivit comunicatului american, asupra „marilor puncte pozitive” pe care le-ar avea o îmbunătățire a relațiilor bilaterale odată ce se va obține pacea în Ucraina. Printre acestea, textul citează „acorduri economice enorme și stabilitate geopolitică”.