Decret-lege pentru rezolvarea supraaglomerării minorilor migranți neînsoțiți

Decretul-lege aprobat marți de Consiliul de Miniștri spaniol promite să rezolve problema supraaglomerării minorilor migranți neînsoțiți în teritorii precum Insulele Canare și Ceuta. După ce și-a asigurat sprijinul Junts, Guvernul va prezenta Congresului o propunere care a fost respinsă vara trecută de partidul lui Puigdemont, Vox și PP.

Acordul politic pare încheiat, dar distribuirea primilor 4.400 de minori este de o complexitate tehnică enormă și încă mai sunt detalii de stabilit.

Printre altele, unul deloc minor: pentru ca totul să meargă înainte, trebuie dimensionată capacitatea de primire a fiecărei comunități autonome pentru a calcula, pe baza acesteia, numărul de transferuri și a defini finanțarea pe care o va primi fiecare.

Ministerul de Finanțe a alocat un credit extraordinar de 100 de milioane de euro, care va fi gestionat de Ministerul Tineretului și Copiilor, dar banii sunt condiționați de efortul de primire prezent și trecut al comunităților.

Îi vor primi doar cele care primesc minori din alte teritorii și care, în același timp, au deja sistemele supraocupate. Dar saturația nu va putea fi o simplă plângere în fața microfoanelor jurnaliștilor: regiunile vor trebui să o demonstreze.

Câți minori migranți se intenționează a fi distribuiți?

În principiu, se vorbește despre 4.000 de minori în Insulele Canare, unde sunt găzduiți aproximativ 5.800, și 400 în Ceuta, unde sunt înghesuiți aproximativ 420. Dar aceste cifre, ca toate cele vehiculate până acum, nu sunt statice.

Surse ministeriale explică faptul că supraocuparea din Insulele Canare poate varia pe măsură ce minorii găzduiți ajung la vârsta majoratului. Există, de asemenea, tineri malieni care au solicitat azil și care, dacă au rude în afara Spaniei, ar putea beneficia de transferuri voluntare în cadrul UE.

Odată aprobat decretul-lege, este esențială selecția acestor profiluri, printre care se numără și copii care sunt deja înrădăcinați în Insulele Canare, motiv pentru care nu ar fi indicat să fie obligați să se mute la peste 1.700 de kilometri distanță.

De ce unele comunități autonome vor primi mai mulți minori decât altele? Și de ce Catalonia primește atât de puțini?

Criteriile de repartizare sunt obiective, o combinație între cele deja aprobate de comunitățile autonome pentru alte repartizări punctuale și cele incluse într-un studiu comandat de Guvernul Insulelor Canare lui Gemma Pinyol, director de migrații al firmei de consultanță Instrategies.

Calculul minorilor pe care va trebui să-i primească fiecare comunitate autonomă ia în considerare mai multe aspecte.

• 50% dintre tineri (2.200) vor merge în fiecare comunitate în funcție de populația sa (vor merge mai mulți minori în regiunile mai populate).
• 13% dintre tineri, în funcție de venitul pe cap de locuitor al comunității de destinație (cu cât venitul este mai mare, cu atât mai mulți minori).
• Rata șomajului (cu cât rata este mai mică, cu atât mai mulți minori).
• 6% din numărul celor deja asistați în ultimele șase luni (cu cât numărul este mai mic, cu atât se vor primi mai mulți acum).
• 13% de diferența dintre locurile disponibile în comunități și numărul ideal pe care, potrivit Ministerului Tineretului, ar trebui să-l aibă (cu cât efortul depus pentru consolidarea sistemului până acum a fost mai mare, cu atât se vor primi mai puțini minori).
• 2% vor fi distribuiți în funcție de dispersia populației în comunitatea autonomă (cu cât dispersia este mai mare, cu atât numărul de minori este mai mic).
• 2% vor fi repartizați în teritorii neinsulare.
• 2% vor fi repartizați în teritorii care nu sunt orașe de frontieră.

Guvernul a realizat diverse simulări în funcție de ponderea acordată fiecăruia dintre criterii și a optat în cele din urmă pentru această combinație.

Cu aceasta, există teritorii, precum Comunitatea Madrid, care îndeplinesc toate cerințele pentru a primi mai mulți minori decât altele, datorită populației sale mari, venitului pe cap de locuitor ridicat, șomajului scăzut și, în plus, are o structură insuficientă pentru primirea minorilor.

În calculul Andaluziei, de exemplu, se determină că vor primi mai mulți decât altele, mai ales, datorită criteriilor de populație mare și dimensiunii perfectibile a sistemului său de primire.

Cazul catalan aprinde dezbaterea deoarece una dintre cerințele Junts a fost limitarea numărului de copii și adolescenți pe care i-ar primi.

A reușit, dar, deși a existat o intenție politică, datele o susțin. Catalonia, care ar putea fi una dintre cele care primesc cei mai mulți minori pe criteriul populației sau al venitului, ajunge să fie cea care va primi cei mai puțini deoarece rețeaua sa de primire a minorilor, cu aproape 4.600 de locuri, are cu o mie de locuri mai mult decât i-ar corespunde, conform datelor Ministerului Tineretului din decembrie 2023.