În câteva cuvinte
Acum cinci ani, vasul de pescuit „Maremi” s-a scufundat, iar Fernando Solano a dispărut fără urmă. Fiica sa, Claudia Solano, împărtășește povestea familiei sale, confruntată cu o pierdere nerezolvată și dorința de a păstra memoria celor pierduți pe mare.
Acum cinci ani, în iulie 2021, o tragedie maritimă a luat viața lui Fernando Solano, tatăl Claudiei Solano. Vasul de pescuit „Maremi” s-a răsturnat brusc în ape calme, iar din zece membri ai echipajului, doar nouă au fost salvați. Corpul lui Fernando nu a fost niciodată recuperat, lăsând familia sa într-o așteptare infinită și o durere profundă.
Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 15 iulie 2021. „Maremi”, o ambarcațiune cu baza în Santoña, s-a scufundat pe neașteptate în timpul manevrelor de ridicare a uneltelor. Marea era relativ calmă și nu existau avertismente de furtună. Pescarii salvați au declarat că totul s-a întâmplat „în câteva secunde”, fără timp de reacție. Deși au fost vehiculate ipoteze precum o deplasare bruscă a încărcăturii, o agățare neașteptată a plaselor sau un dezechilibru, nicio explicație definitivă nu a putut fi confirmată din cauza scufundării rapide a navei la o adâncime considerabilă.
După naufragiu, a fost lansată o operațiune amplă de căutare, implicând elicoptere, nave și roboți subacvatici. În ciuda eforturilor, căutările lui Fernando Solano au fost încheiate fără succes pe 24 iulie 2021. Pentru familie, a început o perioadă de tăcere chinuitoare și incertitudine. Lipsa unui corp privat pe cei dragi de un loc de rămas bun, lăsând o rană deschisă care nu se vindecă.
Această tragedie a readus în memorie alte incidente similare din industria pescuitului, unde marinari dispar fără urmă. Familiile celor dispăruți se confruntă nu doar cu pierderea personală, ci și cu sentimentul că poveștile lor sunt uitate rapid de public. Claudia Solano subliniază că astfel de dispariții nu ar trebui ignorate și își exprimă speranța că povestea ei va contribui la menținerea memoriei tatălui său și a altor persoane luate de mare.
Chiar și după ani, întrebarea „Unde este el?” rămâne fără răspuns, transformând așteptarea într-un mod de viață pentru familie. Această durere profundă, adesea nespuneasă, este resimțită acut în comunitățile portuare, unde mulți și-au pierdut apropiații pe mare. Memoria lui Fernando Solano trăiește în familia și prietenii săi, care continuă să-i păstreze numele, pentru ca nici marea, nici timpul să nu-l șteargă complet.
