Situația Ucrainei la Summitul UE

Uniunea Europeană a susținut aproape unanim – Ungaria, așa cum era de așteptat, s-a distanțat – Ucraina în eforturile sale de a obține o pace justă și durabilă. Cu excepția lui Viktor Orbán, care, în ciuda tuturor, a stat la masă în timpul discuțiilor, toți ceilalți lideri europeni subliniază într-o declarație comună sprijinul lor „neclintit” pentru Ucraina, atât din punct de vedere militar, cât și politic și financiar, și cer Moscovei să arate „voință politică reală” pentru a pune capăt războiului, o intenție despre care mulți europeni se îndoiesc că este sinceră la Vladimir Putin.

În pline manevre pentru a obține un armistițiu în vederea unui viitor acord de pace, liderii europeni au salutat eforturile conduse de Statele Unite pentru a ajunge la un acord de încetare a focului și discuțiile în acest sens purtate în ultimele zile de președintele american, Donald Trump, cu Putin și liderul ucrainean, Volodímir Zelenski, care le-a oferit prin videoconferință detalii despre schimburi.

Odată cu aprobarea acestui document, summitul consideră încheiată partea referitoare la sprijinul pentru Ucraina. Rămâne pentru această după-amiază discuția planului de reînarmare european, un punct central al acestei întâlniri a șefilor de stat și de guvern.

Negocierile și influența europeană

Pentru Europa, discuțiile purtate până în prezent între Statele Unite și Rusia cu privire la Ucraina nu constituie încă negocieri adevărate, în care Europa continuă să solicite un anumit tip de influență. „Spania trebuie să fie la masa negocierilor”, a declarat spaniolul Pedro Sánchez la sosirea la summitul de la Bruxelles. Întrebarea este cum.

Ideea lansată inițial de președintele Consiliului European, António Costa, – și reluată de Finlanda – de a numi un reprezentant european care să se poată așeza la viitoarea masă de negocieri a fost discutată și susținută de unii lideri, precum Sánchez, dar nu se concretizează. Destul de multe țări consideră că există prea multe îndoieli în acest sens, având în vedere că există și țări din afara UE, în special Regatul Unit, care au avut un rol cheie în evenimentele accelerate din ultimele săptămâni și care ar trebui, eventual, luate în considerare. De asemenea, nu este clar dacă Trump, chiar dacă ar exista un reprezentant desemnat, îl va invita să se așeze la acea masă.

Având în vedere că deocamdată nu există nici o negociere fermă, consensul final a fost să se pledeze pentru o abordare pragmatică și să se analizeze modul în care UE, fie că este reprezentată de o persoană concretă sau nu, va putea influența aceste viitoare discuții de pace, profitând mai ales de canalele de care dispune, cum ar fi capacitatea pe care a demonstrat-o președintele francez, Emmanuel Macron, de a fi ascultat la Washington.

În declarația finală, cei 26 de lideri europeni se limitează să sublinieze că „UE și statele sale membre vor contribui la procesul de pace și la asigurarea unei păci juste și durabile cu Ucraina, ceea ce este în interesul atât al Ucrainei, cât și al Europei” și reiterează necesitatea ca un acord de pace să implice „garanții de securitate robuste și credibile pentru a descuraja viitoare agresiuni rusești”. În acest sens, își manifestă, de asemenea, disponibilitatea de a „crește presiunea” asupra Rusiei, printre altele cu un nou pachet de sancțiuni, al șaptesprezecelea, care ar putea fi, totuși, din nou oprit de Budapesta.

Cei 26 asigură, de asemenea, că UE „va continua să ofere sprijin financiar previzibil și regulat” și se angajează să mențină și sprijinul militar, deși nu intră în detalii.

Cerințe și Planuri concrete

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut la sosirea la întâlnire ca liderii să acționeze rapid și să aprobe un pachet de 5.000 de milioane de euro pentru a livra de urgență Ucrainei până la două milioane de muniții. În alocuțiunea sa către liderii europeni, Zelenski a cerut, de asemenea, în mod specific această tranșă: „Avem nevoie de fonduri pentru proiectile de artilerie și am aprecia sprijinul Europei cu cel puțin 5.000 de milioane de euro cât mai curând posibil”, a spus el într-o scurtă apariție din Norvegia.

„Ar trebui să începem să avem nu doar cuvinte, ci și acțiuni”, a cerut Kallas în acest sens, care a susținut: „Cu cât Ucraina este mai puternică pe câmpul de luptă, cu atât va fi mai puternică la masa negocierilor”. În ciuda faptului că este o afirmație cu care practic toți sunt de acord – din nou, probabil cu excepția lui Orbán –, în declarația finală nu se face nicio mențiune specifică a acestui plan. Textul se limitează la a face apel la statele membre să „intensifice urgent eforturile pentru a răspunde nevoilor urgente ale Ucrainei în materie de apărare și militare”.

De asemenea, nu există un consens cu privire la stabilirea deja, așa cum cer unele voci, a unei date de aderare a Ucrainei la UE, o idee pe care Moscova o respinge categoric. Președintele lituanian, Gitanas Nausedas, a venit la Bruxelles chiar și cu o propunere de dată concretă, 1 ianuarie 2030, deși alți lideri consideră că este contraproductiv să se angajeze la un termen atât de strict.