
În câteva cuvinte
Turcia se confruntă cu ample proteste generate de arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, considerat un rival politic important al președintelui Erdogan. Opoziția denunță un "complot" și îndeamnă la continuarea manifestațiilor, în ciuda interdicțiilor guvernamentale și a represiunii poliției. Situația politică este tensionată, existând temeri legate de intervenția guvernului în administrația locală a Istanbulului.
Pentru a doua noapte consecutiv, zeci de mii de oameni au manifestat în Turcia
Pentru a doua noapte consecutiv, zeci de mii de oameni au manifestat joi în diverse orașe din Turcia, cerând eliberarea popularului primar al Istanbulului, social-democratul Ekrem Imamoglu, unul dintre principalii rivali politici ai președintelui Recep Tayyip Erdogan. În Istanbul, cel mai mare oraș al țării, peste 10.000 de persoane s-au adunat din nou în fața clădirii Primăriei Metropolitane, în ciuda faptului că Delegația Guvernului a interzis „orice adunare și demonstrație” pentru restul săptămânii. Mai mulți lideri ai opoziției au îndemnat populația să continue să iasă în stradă pentru a pune presiune pe Executiv.
„Hei, Recep Tayyip Erdogan! Străzile sunt ceea ce temi cel mai mult. Dar de acum înainte vom fi pe străzi și în piețe. Nu ne poți intimida, tu vei fi cel care se va teme”, a afirmat Özgür Özel, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), principalul partid de opoziție, din care face parte și Imamoglu. Özel a subliniat, de asemenea, că formațiunea sa lasă în urmă „politica de salon” și a îndemnat „toți democrații” să iasă în stradă până la obținerea libertății primarului Istanbulului și a celor peste o sută de persoane arestate împreună cu el, mulți dintre ei primari și oficiali ai partidului. Toți aceștia, a adăugat el, au fost victimele unui „complot” regizat de președintele turc.
Liderul CHP a îndemnat întreaga populație să voteze la alegerile primare convocate pentru duminică, care ar trebui să ratifice alegerea lui Imamoglu drept candidat al CHP la alegerile prezidențiale din 2028 (nu există alt candidat pe buletinele de vot). Özel a anunțat că vor fi amplasate „urne de solidaritate” pentru ca cei care nu sunt membri ai partidului să-și poată oferi sprijinul. Partidul are 1,5 milioane de membri afiliați, iar în ultimele două zile s-au alăturat alte 40.000 de persoane, potrivit anunțului făcut vineri de secretarul general al partidului, Selin Sayek Böke. În ciuda arestării lui Imamoglu, CHP a decis să continue procesul de alegeri primare, deși există îndoieli cu privire la modul în care interdicția privind evenimentele publice impusă în Istanbul de către Delegația Guvernului va afecta desfășurarea acestora.
Ministrul Justiției, Yilmaz Tunç, a asigurat că „a face apeluri la ieșirea în stradă pentru o investigație judiciară în curs este ilegal și inacceptabil”. „Și-au pierdut judecata până la punctul de a ataca poliția noastră și de a amenința judecătorii, procurorii și tribunalele”, a criticat Erdogan, care a făcut doar o scurtă mențiune despre caz de când a izbucnit miercuri dimineață. Președintele turc susține că nici el, nici partidul său nu au timp de pierdut cu „spectacolele” opoziției: „Problemele CHP nu sunt problemele țării sau ale poporului, ci ale unei mâini de oameni ambițioși din interiorul partidului”.
Proteste în universități
MManifestațiile s-au extins în principalele orașe ale țării și au fost convocate noi proteste pentru vineri seară. Acestea au prins amploare în special în universități, unde studenții au reușit să depășească poliția în mai multe rânduri. În noaptea de joi spre vineri, sute de polițiști anti-revoltă au pătruns în campusul Universității Tehnice din Orientul Mijlociu din Ankara și au reprimat protestul cu gaze lacrimogene, tunuri cu apă sub presiune și, potrivit manifestanților, gloanțe de cauciuc (deși guvernul a negat acest lucru) care au rănit cel puțin un protestatar.
În Izmir, forțele anti-revoltă au dispersat marșul care intenționa să ajungă la sediul AKP, partidul lui Erdogan, folosind gaze lacrimogene și bastoane, iar vineri s-a anunțat că toate evenimentele publice și manifestațiile din această provincie sunt interzise timp de cinci zile. În Ankara, capitala, a fost decretată, de asemenea, o interdicție similară, deși opoziția nu intenționează să o respecte.
Potrivit Ministerului de Interne, 16 agenți de poliție sunt răniți în toată Turcia. Numărul protestatarilor reținuți a ajuns la 53 de persoane, în timp ce alte 54 au fost arestate pentru postările lor pe rețelele de socializare.
Protestele opoziției sunt deja cele mai ample de la așa-numita revoltă Gezi din 2013, cea mai mare provocare cu care s-a confruntat Erdogan în cele peste două decenii de când se află la conducerea țării și pe care el însuși o consideră o conspirație condusă de „forțe externe” și pe care continuă să o folosească pentru a acuza activiști și jurnaliști. „Atunci erau milioane de tineri în stradă, dar acei tineri, în comparație cu cei de astăzi, erau într-o situație mai bună. Da, cereau plecarea guvernului, dar vedeau un viitor în Turcia. Cei de astăzi nu-l văd”, susține Hüseyin Rasit Yilmaz, academician la Institutul de Studii Sociale. „Există 20 de milioane de tineri în Turcia și mulți sunt foarte furioși, trăiesc în ruină economică, nu-și permit să iasă la o întâlnire, nu au acces la o locuință... așa că a le provoca furia este foarte periculos”, adaugă el.
La finalul discursului lui Özel în fața Primăriei, o parte dintre manifestanți au început să ceară să meargă spre Piața Taksim, centrul protestelor Gezi, care este blocată de poliție de miercuri. Liderul CHP a refuzat să facă acest lucru în acel moment pentru că, a spus el, trebuie să „protejeze” Primăria. Ceea ce se teme opoziția este că guvernul va profita de arestarea lui Imamoglu pentru a interveni în instituția municipală – cu bugetul său foarte mare și numeroase companii afiliate – așa cum a făcut în alte localități.
La cele două investigații deschise miercuri de Parchet împotriva lui Imamoglu – pentru corupție și cooperare cu o organizație teroristă – s-a adăugat vineri una nouă pentru deschiderea de grădinițe municipale la prețuri populare, deoarece guvernul consideră că este competența exclusivă a Ministerului Educației.