Curtea Supremă a Israelului a blocat temporar demiterea șefului Shin Bet

Curtea Supremă a Israelului a blocat temporar vineri demiterea lui Ronen Bar, șeful serviciilor de informații în țară și în teritoriile palestiniene (cunoscut sub numele de Shin Bet) din 2021. Decizia reprezintă o lovitură pentru Guvernul prim-ministrului Benjamín Netanyahu, care aprobase demiterea lui Bar în aceeași dimineață, în unanimitate. Este primul concediere a unui șef al Shin Bet de la crearea Israelului în 1948 și a generat indignare și a alimentat manifestații de la anunțul său duminică.

Tribunalul a răspuns rapid unei petiții depuse în aceeași dimineață de cele patru partide principale evreiești de opoziție (Yesh Atid, Unitatea Națională, Israel Beitenu și Democrații), ai căror lideri s-au alăturat unui protest masiv miercurea trecută pentru a conveni să acționeze împreună în această chestiune. Blocarea pe care o decretează este, totuși, temporară: pentru a putea asculta cererile împotriva concedierii până la cel mult 8 aprilie. Intenția Guvernului a fost ca Bar să rămână în funcție până la 10 aprilie sau până la numirea succesorului său, dar acest proces depinde acum de decizia judecătorească.

Un polițist apucă de gât un participant la manifestația împotriva lui Netanyahu, vineri, la Ierusalim. Ronen Zvulun (REUTERS)

Principalul argument al cererii depuse de opoziție este “conflictul grav de interese” care alimentează concedierea după evenimentele din ultimele trei săptămâni. Unul este difuzarea de către Shin Bet a rezultatelor investigației sale privind responsabilitățile pentru atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a lăsat 1.200 de victime mortale pe teritoriul israelian. Această investigație a acordat o mare importanță, atunci când a indicat elemente care au favorizat atacul, faptului că Netanyahu permisese Qatarului să livreze fonduri Guvernului partidului-miliție islamist din Gaza pentru reconstrucția ulterioară a ofensivelor israeliene anterioare.

Celălalt presupus conflict de interese, mai grav și mai recent, este că serviciile secrete tocmai au deschis o investigație pentru a determina dacă mai mulți consilieri ai lui Netanyahu au fost plătiți pentru a îmbunătăți imaginea Qatarului – un aliat al Hamas cu care Israel nu are relații diplomatice – în perspectiva Cupei Mondiale de Fotbal din 2022.

Din cauza acestui context, demiterea lui Ronen Bar – împreună cu ruperea încetării focului și reluarea bombardamentelor masive în Gaza, care au ucis în patru zile peste o jumătate de mie de palestinieni – a alimentat în această săptămână o nemulțumire notabilă față de Netanyahu. O parte a populației israeliene percepe ambele măsuri sub aceeași optică: Netanyahu le-a adoptat pentru propriul său beneficiu și interes politic. Un sondaj publicat vineri de ziarul Maariv arată divizarea națională în jurul demiterii lui Bar, așa cum se întâmplă de ani de zile cu majoritatea deciziilor lui Netanyahu. Un 46% vede motive politice, față de un 40% care o consideră justificată. Restul de 14% sunt indeciși.

O scrisoare, de asemenea inedită în istoria țării, a amplificat vineri polemica. Bar a difuzat-o în zori, alegând să moară luptând. Mai întâi nu a participat la ședința guvernamentală de defenestrare, în ciuda faptului că fusese convocat. Apoi a făcut publică scrisoarea, plină de combustibil pentru criticii premierului de dreapta, în special având în vedere că este semnată de unul dintre principalii responsabili, timp de aproape un an și jumătate, de dialogul care a dat naștere celor două armistiții cu Hamas: cel din noiembrie 2023 și cel care a început în ianuarie 2025 și pe care Netanyahu l-a dinamitat în această săptămână. Premierul l-a exclus recent din echipa de negociere pe Bar și pe șeful serviciului de informații externe (Mossad), David Barnea, pentru a-l pune în frunte pe mâna sa dreaptă, Ron Dermer.

“Căutarea adevărului”

În scrisoare, Bar asigură că demiterea sa este “total contaminată de conflicte de interese” și susținută de “afirmații generale, laconice și nefondate” care “pare să ascundă” motivele adevărate și “necorespunzătoare”: “împiedicarea căutării adevărului” în legătură cu erorile care au facilitat atacul din 7 octombrie 2023 și “chestiunile grave” pe care le investighează Shin Bet, cu referire la ceea ce a fost botezat deja în Israel drept Qatargate. De asemenea, își justifică absența de la ședința Executivului, invocând că nu avea “dispozițiile și normele legale privind încheierea contractului de muncă al oricărui angajat, cu atât mai puțin al unui înalt funcționar și mai ales al directorului Shin Bet”.

Dar, mai ales, subliniază că justificarea pentru demiterea sa (“neîncredere continuă”, în cuvintele lui Netanyahu) nu are sens, având în vedere că ultimul acord de încetare a focului în Gaza s-a materializat în urmă cu doar două luni datorită unei operațiuni pe care el a condus-o “personal” și pe care Netanyahu a susținut-o. “Cu excepția cazului în care – adaugă – adevărata intenție, pe care aparent nu am înțeles-o, a fost să desfășurăm negocieri fără a ajunge la un acord real”.

Benjamín Netanyahu depune mărturie într-unul dintre procesele sale pentru corupție, pe 12, la Tel Aviv. Yair Sagi / POOL (EFE)

Hamas a recurs la această ultimă frază pentru a se autoproclama. Într-un comunicat difuzat vineri, o definește ca pe o dovadă a “manipulării deliberate a negocierilor” de către Netanyahu și a “eforturilor sale de a sabota orice acord și de a-l submina, odată atins, pentru propriile sale interese politice”.

Odată deschisă cutia Pandorei, necazurile pentru Netanyahu au ieșit la iveală sub formă de reglări de conturi de către foști șefi ai Shin Bet în timpul legislaturilor sale. Yoram Cohen l-a condus între 2011 și 2016 și joi a asigurat într-o emisiune de televiziune cunoscută că prim-ministrul i-a cerut “lucruri ilegitime și discutabile din punct de vedere legal” de mai multe ori. Atât lui, cât și succesorului său până în 2021, Nadav Argaman, care a mers atât de departe săptămâna trecută încât a fost interogat joi de poliție. Netanyahu a depus o plângere judiciară împotriva lui pentru presupus șantaj, după ce a amenințat într-un interviu televiziv că va trage de manta. “Este clar că am cunoștințe ample pe care le pot folosi […] Deocamdată păstrez secret tot ce s-a întâmplat între prim-ministru și mine. [Dar] Dacă Statul Israel, sau dacă eu ajung la concluzia că a decis să acționeze contrar legii, atunci nu voi avea de ales și voi spune tot ce știu și m-am abținut să spun până acum”, a subliniat el.

Următoarea pradă a Guvernului este consiliera juridică, Gali Baharav-Miara, o funcție tehnică de mare greutate care se află de mult timp în vizorul partenerilor cei mai ultradreapta ai lui Netanyahu. În principal de la reforma judiciară contestată pe care premierul a lansat-o la începutul anului 2023 și care a rămas într-un sertar după atacul Hamas. Luni, Baharav-Miara a cerut oprirea concedierii lui Bar până la clarificarea “fundamentelor sale factuale și juridice”. A fost ignorată, iar vineri s-a aflat că Guvernul intenționează să dezbată o moțiune de cenzură împotriva ei la ședința săptămânală a Consiliului de Miniștri de duminică. Ar fi primul pas către demiterea ei.

În documentul justificativ, ministrul Justiției și arhitectul reformei judiciare, Yariv Levin, o acuză că se ghidează după criterii politice, nu juridice, și că “acționează ca brațul lung al protestatarilor antiguvernamentali și nu cruță mijloacele pentru a zădărnici voința alegătorului”.