În ianuarie, la scurt timp după învestirea lui Donald Trump, agenții de imigrare au descins la salonul de înfrumusețare Dana din Mount Rainier, Maryland. Căutau o angajată, o migrantă fără documente, pe care au reținut-o și o țin într-un centru de detenție din New Hampshire, în așteptarea unei audieri judiciare. Viața lui Daysi García, proprietara salonului, s-a schimbat radical. “Au venit într-o zi lucrătoare, cred că a fost joi. În acel weekend, nu a mai venit nimeni, nici angajații nu au mai venit la muncă, nici clienții”, își amintește ea cu amărăciune.

García este o victimă a campaniei de rețineri lansată de republicani, care urmărește să realizeze cea mai mare deportare din istoria Statelor Unite. Deși nu sunt încătușați și nu se tem că vor fi urcați într-un avion cu destinație incertă, mulți proprietari de afaceri frecventate de latino trăiesc un coșmar. Frica de a ieși pe stradă i-a făcut să-și piardă clienții și, uneori, chiar și angajații.

Este vorba, în general, de mici afaceri latino. Situate în cartiere cu majoritate hispanică, se caracterizează prin oferirea de servicii și produse tipice țărilor de origine, unde spaniola domină conversațiile. Abundă restaurantele și saloanele de înfrumusețare, care au fost printre cele mai afectate de scăderea clientelei, dar există și magazine alimentare, afaceri de servicii, cum ar fi organizarea de petreceri sau meșteșugari.

“Ceea ce se întâmplă acum este chiar mai rău decât în timpul COVID. Atunci, oamenii purtau măști și veneau. Acum nu mai vor să iasă din casă”, explică García.

În cei opt ani de când conduce salonul, această salvadoriană nu a mai trăit așa ceva. Acum două luni, cinci angajați deserveau o medie de opt sau zece persoane pe zi. Acum, trei angajate primesc maximum trei clienți zilnic. Ea recunoaște că este foarte îngrijorată de viitorul afacerii. “Mă tem să nu rămân singură pentru că oamenii care lucrează cu mine vor pleca, sau să fiu nevoită să închid pentru că nu mai sunt clienți. Cum aș putea plăti 3.000 de dolari pentru a-l ține deschis dacă nu vine nimeni?”. Marți, agenții ICE (Serviciul de Imigrare și Control al Vămilor) au apărut într-un bloc de apartamente din apropiere și au luat cu ei patru dintre clienții ei obișnuiți.

Efectul de domino

Percy Pelaez-Contti, președintele Camerei de Comerț Centroamericane din Houston, Texas, explică faptul că prejudiciul adus afacerilor latino este foarte mare și se datorează, mai ales, a ceea ce el numește “efectul de domino”. “Sunt oameni care au documentele în regulă, dar sunt speriați și ei. Se gândesc, ce se întâmplă dacă ne afectează și pe noi, rezidenții legali, sau chiar pe cetățeni, etc., etc.? Încep cu cei care nu și-au aranjat încă documentele, dar îi afectează și pe cei din jurul lor”, susține el.

Daysi García lucrând în salonul ei, Dana Beauty.

Gabriela Passos

Guvernul susține că campania de deportări este îndreptată doar împotriva celor fără documente care sunt infractori, o maximă care l-a ajutat pe Trump să câștige încrederea multor latino la alegerile trecute, care credeau că cei care nu au antecedente penale nu au de ce să se teamă. Realitatea, însă, a fost alta, și mulți dintre migranții reținuți nu au comis nicio infracțiune, în afară de faptul că au intrat ilegal în țară. Asta și faptul că au pus capăt programelor care până acum îi protejau de expulzări, cum ar fi TPS (Statutul de Protecție Temporară) și parole humanitario, răspândesc frica și anxietatea în rândul populației străine.

“Când se lansează o grenadă, ceea ce te omoară sunt schijele sau explozia din jur, același lucru se întâmplă și aici. Adică, dacă vin și iau 10 persoane și 100 de persoane, ok, dar nu sunt 10 persoane sau 1000 de persoane, sunt 10 mii de persoane din jur care sunt afectate”, explică el.

Peláez-Contti povestește că, în urmă cu câteva zile, agenții ICE au intrat într-un salon de coafură din centrul comercial Plaza de las Américas, în sud-vestul Houstonului, un centru nevralgic pentru hispanici, care găzduiește restaurante hondurene, săli de dans mexicane, magazine de bijuterii și mobilă și alte afaceri latino. Proprietarii nu vor să facă declarații și nici să dea numele salonului pentru că le este frică. Agenții ICE căutau un angajat, dar au profitat de vizită și au început să ceară licențe celor prezenți. Au reținut mai mulți oameni. Sunt victimele colaterale, agenții de imigrare fiind autorizați să rețină și alți oameni fără documente, chiar dacă nu erau ținta lor principală.

În plus, autoritățile locale pot accesa baza de date ICE a persoanelor care au ordine de deportare, ceea ce facilitează colaborarea forțelor de ordine locale cu agenții de imigrare.

În Statele Unite sunt aproximativ 12 milioane de persoane fără documente, care reprezintă 5% din forța de muncă, potrivit Institutului de Politică Migratorie.

Peláez-Contti estimează că întreprinderile mici latino au înregistrat o scădere a afacerilor de cel puțin 30% de când Trump s-a întors la Casa Albă și și-a început campania împotriva imigrației.

“Corporațiile au multe milioane în rezervă și pot aștepta restabilirea situației economice, dar micile afaceri trăiesc de la o săptămână la alta. Este foarte puternic impactul”, afirmă el. Afacerea sa de contabilitate și consultanță financiară a fost, de asemenea, afectată.

Latino creează mai multe afaceri per capita decât orice alt grup rasial sau etnic din Statele Unite. În 2023, au creat 36% din noile afaceri din Statele Unite, aproape dublu față de ponderea lor în populația generală. Unii clienți nu vor să plătească taxe de teamă să nu-și dea datele, iar alții nu văd rostul să le plătească dacă vor fi deportați”, asigură el.

Latino se remarcă prin caracterul lor antreprenorial și creează mai multe afaceri per capita decât orice alt grup rasial sau etnic din Statele Unite. În 2023, au creat 36% din noile afaceri din țară, aproape dublu față de ponderea lor în populația generală, potrivit firmei de consultanță McKinsey.

Diversele fronturi prin care Administrația Trump atacă populația migrantă au semănat incertitudine, chiar și printre cei care locuiesc legal în țară. Proprietarii de mici afaceri resimt faptul că rezidenții cu documente se tem, de asemenea, să fie arestați atunci când agenții federali vin să aresteze migranți fără documente.

Lucrători în salonul de înfrumusețare Dana Beauty.

Gabriela Passos

'Cumpărați tacos, tamales...'

Primarul din Minneapolis, Jacob Frey, a făcut ecou luna trecută plângerilor comercianților. “Trebuie să ne sprijinim afacerile latino acum mai mult ca oricând”, a spus el pe X. Frey a difuzat un videoclip în care vizitează mai multe afaceri și apare degustând niște tamales, plimbându-se prin piața centrală și cumpărând un tricou sport mexican. “Vă cer să ieșiți, să cumpărați un taco, un tamal, haine…”, spune el. “Acest lucru nu-i afectează doar pe ei și pe familiile lor. Afectează toate aceste afaceri din East Lake care depind de cumpărăturile de zi cu zi”, a spus el.

Într-un alt salon de înfrumusețare din Wheaton, Maryland, proprietara sa, Krissia Sánchez, spune că afacerea, unde are 10 angajați, a scăzut cu 60% în ultimele două luni. Sánchez, de origine salvadoriană, și-a deschis afacerea acum 30 de ani, iar 95% din clienții săi sunt latino. Niciun agent de imigrare nu a ajuns la localul ei, dar percepe îngrijorarea clienților săi. “Oamenilor le este frică. Cei care vin comentează problemele pe care ei sau unii dintre membrii familiilor lor le-au avut cu autoritățile de imigrare. Și le este teamă să-și cheltuie banii”, adaugă ea.

Și Johanna Madrid a auzit comentarii de la clienții ei. “Am auzit zvonuri despre acest subiect de la unii dintre oamenii care vin”, afirmă ea, deși asigură că în restaurantul cubanez pe care îl gestionează, La Esquina del Lechón, în Doral, Florida, nu au perceput o scădere semnificativă a clienților. 85% din populația acestui oraș de 80.000 de locuitori din sudul Floridei este hispanică. Nivelul socioeconomic al acestei părți a Statului Soarelui este mediu spre ridicat.

Antonio Quijada, managerul restaurantului venezuelean Panna, în același oraș Doral, explică faptul că nu au avut loc arestări în zonă, dar a observat schimbări la rezidenți. “Încă nu a existat un efect imediat asupra fluxului de persoane care vin la restaurant. Este mai mult un efect emoțional. Oamenii sunt foarte nervoși, atât clienții pe care îi cunoaștem personal, cât și angajații noștri, care se tem să nu piardă beneficiile pe care le aveau, cum ar fi TPS. Caută alternative și îi sfătuim să consulte avocați”. Majoritatea celor 18 angajați ai restaurantului sunt venezueleni și columbieni. TPS este unul dintre programele care ofereau rezidență legală migranților, pe care Guvernul le-a încheiat. Iar venezuelenii fără documente au ajuns pe prima pagină a ziarelor săptămâna aceasta, deoarece Guvernul a deportat aproape 300 dintre ei în El Salvador, ignorând blocada ordonată de un judecător.