Un vechi dicton bursier spune că bursa urcă pe scări și coboară cu liftul

Un vechi dicton bursier spune că bursa urcă pe scări și coboară cu liftul, o modalitate de a avertiza cât de repede dispar uneori câștigurile obținute în luni sau ani de zile pe piețe. 2025 ilustrează perfect acest lucru: averile celor mai bogați oameni ai planetei au văzut cum euforia inițială a victoriei lui Donald Trump – la a cărui învestire a participat crema celor mai bogați – a fost urmată de o retragere și mai mare a Wall Street-ului. Nu este un crah și nici nu șterge câștigurile obținute în cei peste doi ani de prosperitate de care s-au bucurat indicii din Statele Unite, dar impactul său a lăsat urme asupra marilor averi globale, foarte dependente de evoluția participațiilor lor la bursă: sute de miliarde s-au evaporat în câteva săptămâni, în ritmul războiului comercial și al incertitudinii pe care noua administrație republicană o aduce economiei.

O privire asupra listei celor mai bogați zece oameni din lume, publicată de Bloomberg, este suficientă pentru a ne face o idee despre cei mai afectați de corecția din ultimele săptămâni, în frunte cu Elon Musk (care deține 310 miliarde de dolari, dar a pierdut 175 de miliarde de dolari de la maximul din 17 decembrie, adică 56%). Îl urmează fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, cu 53 de miliarde de dolari mai puțin, și cel al Amazon, Jeff Bezos, cu 43 de miliarde de dolari mai puțin, în prezent al treilea și, respectiv, al doilea în clasament, care și-au atins vârful averii în februarie.

Cifrele sunt greu de asimilat: dacă adăugăm scăderile de la maximele recente ale fostului CEO Microsoft, Steve Ballmer (-18 miliarde de dolari); ale cofondatorilor Alphabet, Sergey Brin (-31 miliarde de dolari) și Larry Page (-33 miliarde de dolari); și ale fondatorului și acționarului principal al Oracle, Larry Ellison (-39 miliarde de dolari), toți aflați în top ten, dezastrul combinat înseamnă 392 de miliarde de dolari evaporați, aproximativ 360 de miliarde de euro. Adică de două ori și jumătate valoarea la bursă a Inditex.

Printre cei care evită turbulențele se remarcă două nume: veteranul investitor Warren Buffett, cu conglomeratul său Berkshire Hathaway, și împăratul luxului, francezul Bernard Arnault, proprietarul LVMH. Primul a beneficiat de reducerea expunerii sale la bursă, acumulând niveluri record de lichidități pe care le-a dedicat achiziționării de active mai conservatoare, precum datoria americană. Al doilea a profitat de orientarea investitorilor către companiile europene, care, spre deosebire de cele americane, au avut un început de an foarte profitabil. Sunt singurii doi a căror principală sursă de venit nu este tehnologia, dincolo de faptul că Buffett mai deține o participație importantă în Apple, pe care a redus-o semnificativ de la 50% din portofoliul său în 2023, la 26% în septembrie anul trecut.

De ce sunt magnații tehnologiei cei mai afectați? Când investitorii anticipează vremuri bune și își pierd teama de riscurile care planează întotdeauna asupra piețelor, tind să se îndrepte către acțiunile de creștere, cele tehnologice, ale căror evaluări tind să se umfle, deoarece, în multe cazuri, reflectă mai mult așteptările unui viitor presupus mai prosper – cazul inteligenței artificiale – decât profiturile lor actuale. Cu toate acestea, când se întâmplă contrariul și temerile de recesiune cresc, acestea sunt primele penalizate. Asta s-a întâmplat în aceste aproape trei luni: indicele tehnologic Nasdaq a pierdut aproape 8%, iar așa-numiții "Șapte Magnifici" 15%, ceea ce a avut un impact asupra averilor miliardarilor. Opt dintre cei mai bogați zece oameni sunt legați în vreun fel de sectorul tehnologic, prin pachetele lor de acțiuni în companii precum Amazon, Apple, Alphabet, Nvidia sau Tesla, cea mai afectată – valorează jumătate față de decembrie – care, deși vinde mașini electrice, este considerată de mulți o companie tehnologică datorită investițiilor sale în vehicule autonome sau inteligență artificială.

Nu toată corecția este atribuibilă politicilor lui Trump. Evaluările marilor companii tehnologice erau deja un subiect de dezbatere înainte de venirea sa la Casa Albă. Și nu este neobișnuit să existe perioade de retragere a profiturilor atunci când ceva a crescut mult, cum a fost cazul.

Paradoxul lui Musk

Comportamentul slab al burselor afectează și cetățeanul obișnuit, având în vedere că zeci de milioane de americani își investesc o parte din salarii în acțiuni sau au planurile de pensii legate de evoluția Wall Street-ului. Cu toate acestea, declinul Tesla și, prin urmare, al averii lui Elon Musk, generează o oarecare bucurie în rândul grupului tot mai mare de detractori ai miliardarului născut în Africa de Sud. Implicarea sa politică alături de Trump, concedierile masive ale angajaților publici și sprijinul său pentru partidele de extremă dreapta din întreaga lume afectează compania de mașini electrice, care este supusă unui boicot. Săptămâna trecută, guvernatorul din Minnesota, Tim Walz, care a fost candidat democrat la vicepreședinție ca numărul doi al Kamalei Harris, a glumit în fața participanților la un miting din Wisconsin despre cum îi înseninează ziua să se uite pe telefonul mobil la prăbușirea cotației Tesla zi de zi. "225 și în scădere!", a exclamat el în fața publicului său, referindu-se la prețul în scădere al acțiunilor producătorului de automobile.

Musk trăiește un paradox. Probabil că acumulează în prezent mai multă putere ca niciodată datorită relației sale cu Trump, dar, în același timp, vede cum Tesla pierde o parte din aura care a catapultat-o cândva să depășească un trilion de dolari valoare la bursă și să se afle printre primele zece companii ca mărime datorită concurenței chineze acerbe – BYD tocmai a lansat o tehnologie pentru a încărca mașina electrică în doar cinci minute – și reputației sale proaste în rândul unor sectoare tot mai largi ale populației.

Nu este singura contradicție cu care se confruntă. În fața scăderii la bursă a Tesla, Donald Trump a organizat un eveniment de propagandă la Casa Albă pentru a cumpăra un vehicul al mărcii, pentru a-și susține prietenul și pentru a acuza "radicalii lunatici de stânga" că organizează un boicot. Dar, așa cum a explicat pentru Financial Times Per Lekander, de la fondul speculativ Clean Energy Transition, strategia de a promova mașinile electrice în rândul unei baze republicane favorabile extinderii forajelor petroliere și obișnuite cu vehicule de mari dimensiuni s-ar putea să nu dea roade. "Musk caută cumpărători în partea greșită. Cei care cumpără Tesla nu sunt cei care poartă cizme de cowboy".