Criza din Gaza: Critica UE și apelul la negocieri

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a criticat în timpul primei sale vizite în Israel și Palestina ruperea încetării focului în Gaza ordonată de premierul Benjamin Netanyahu, care a provocat deja peste 700 de morți în enclava palestiniană în ultima săptămână. În același timp, Kallas cere revenirea părților la calea negocierilor și solicită autorităților israeliene un răspuns "proporțional".

Face acest lucru la doar câteva ore după ce numărul de morți din Fâșie în timpul războiului actual a depășit 50.000, majoritatea minori și femei. În acest sens, politicianul eston consideră că "pașii fundamentali", pentru care UE oferă ajutorul său, trebuie să fie "restabilirea încetării focului, garantarea eliberării tuturor ostaticilor și reluarea fluxului de ajutor umanitar către Gaza" pentru a obține o pace "permanentă".

În orice caz, a insistat că cei Douăzeci și Șapte nu susțin participarea în viitorul guvern al Gazei a mișcării Hamas, care a condus masacrul a aproximativ 1.200 de persoane cu care a început războiul pe 7 octombrie 2023.

Egiptul propune reluarea eliberărilor de ostatici

Deocamdată, într-o încercare de a recupera calea negocierilor, Egiptul a propus reluarea eliberărilor de ostatici de către Hamas, care ar fi cinci în fiecare săptămână, în timp ce Israelul se angajează să revină la încetarea focului și să-și retragă treptat trupele din enclava palestiniană, potrivit agenției Reuters. Este vorba despre o ofertă de săptămâna trecută care a transpirat acum și care are aprobarea Hamas și a Statelor Unite - una dintre țările intermediare cu Qatar și Egipt -, dar nu și a Israelului, potrivit autorităților egiptene consultate de agenția britanică.

Situația tragică din Gaza

Realitatea de pe teren, însă, este departe de acest obiectiv: în ultimele 24 de ore, numărul morților sub atacurile israeliene în Fâșie depășește 60, potrivit autorităților sanitare ale Guvernului Hamas.

Criticile adresate Israelului

Fără a responsabiliza direct statul evreu pentru risipirea celor aproape două luni de armistițiu și condamnând "ferm" violența grupului palestinian, Kallas a recunoscut deschis că situația actuală reprezintă o "escaladare periculoasă". Aceasta "provoacă o incertitudine insuportabilă pentru ostatici și familiile lor și, de asemenea, provoacă groază și moarte poporului palestinian", a denunțat Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă al Uniunii Europene după întâlnirea de luni de la Ierusalim cu ministrul israelian de Externe, Gideon Saar.

Necesitatea negocierilor

"Reluarea negocierilor este singura cale posibilă pentru a pune capăt suferinței tuturor părților", a adăugat Kallas, pentru care "violența generează mai multă violență". "Israelul are dreptul la autoapărare legitimă împotriva atacurilor teroriste, fie că sunt din partea Hamas, fie a Hezbollah", a comentat ea în timpul unei conferințe de presă alături de Saar, referindu-se la mișcarea islamistă palestiniană și la miliția șiită libaneză. Adaugă, însă, că "acțiunile militare trebuie să fie proporționale".

Alternative pentru viitorul Gazei

Șefa diplomației europene nu s-a referit la planul lui Netanyahu și al președintelui Statelor Unite, Donald Trump, de a deporta locuitorii din Gaza și ca această enclavă să ajungă în mâinile Washingtonului, un plan care, dacă ar fi pus în aplicare, ar fi considerat o crimă de curățare etnică. A apărat, în schimb, alternativa prezentată de țările arabe, care prevăd un proces de reconstrucție a Fâșiei în valoare de aproximativ 53 de miliarde de dolari (aproximativ 49 de miliarde de euro) care s-ar efectua fără expulzarea locuitorilor din Gaza.

Contextul regional

Kallas ajunge în Orientul Mijlociu sub umbra unui război regional, deoarece ruperea încetării focului efectuată de Israel a fost răspunsă în ultimele zile cu lansări de rachete - fără victime sau daune - către teritoriul israelian de către Hamas, Hezbollah și gherila houthi din Yemen. În ceea ce privește Siria, unde Israelul și-a extins în ultimele săptămâni ocupația, politicianul eston susține că bombardamentele statului evreu sunt "inutile" deoarece "Siria nu atacă în aceste momente Israelul".

Amenințarea Iranului

Unde își revarsă mai mult îngrijorarea șefa diplomației europene este în Iran. În concordanță cu ceea ce au subliniat Netanyahu și Trump, Kallas vede acest regim ca pe o "amenințare" în regiune. "Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să achiziționeze sau să construiască o armă nucleară", a comentat Înaltul Reprezentant.

Atacul din nord-vestul Israelului

Cu puțin timp înainte de apariția sa alături de ministrul israelian de Externe, un bărbat de 85 de ani a fost ucis cu împușcături în nord-vestul țării de către un palestinian de 25 de ani și naționalitate israeliană, potrivit presei locale, care a fost ucis de poliție. Mai întâi a încercat să lovească cu mașina mai multe persoane într-o stație de autobuz de pe un drum de lângă localitatea Yokneam și apoi a înjunghiat și a rănit grav un militar căruia i-a smuls arma cu care a început să tragă în vehiculele care treceau. Hamas a celebrat acest atac printr-un comunicat în care îl califică drept "eroic" și îl justifică față de "crimele" ocupației israeliene.

Apărarea Israelului

Gideon Saar a folosit acest "atac terorist barbar" ca argument pentru a da vina pe "provocarea permanentă" a ANP și a insista că, dacă au reluat bombardamentele, este pentru că Hamas, care mai deține încă 59 de ostatici - mai mult de jumătate dați dispăruți -, a refuzat de două ori să continue cu armistițiul. "Nu ne-au lăsat altă opțiune", a subliniat el, în timp ce apără faptul că Israelul se menține sub legalitatea internațională atunci când împiedică sosirea ajutoarelor în Fâșie deoarece, afirmă el, servește Hamas pentru a se reînarma și a recruta mai mulți oameni.

Soluții pentru un final al războiului

"Războiul se poate termina mâine cu eliberarea ostaticilor noștri, demilitarizarea Gazei și retragerea elementelor armate ale Hamas și Jihadului Islamic", a argumentat ministrul. "Siguranța israeliană este foarte importantă pentru Uniunea Europeană, dar trebuie respectate și drepturile palestinienilor", a concluzionat Kallas.

Împotmolirea încetare focului

Procesul de încetare a focului, care a intrat în vigoare pe 19 ianuarie, s-a împotmolit cu săptămâni înainte ca Israelul să reia bombardamentele asupra Fâșiei marți, 18 martie. Ceea ce s-a convenit inițial a fost trecerea de la prima la a doua fază a procesului la începutul acestei luni, dar Netanyahu a blocat negocierile care ar duce la acea a doua etapă care prevedea sfârșitul războiului și întoarcerea tuturor captivilor. De aceea, de la sfârșitul lunii februarie, nu au mai avut loc schimburi de ostatici cu prizonieri palestinieni.