
În câteva cuvinte
Rusia și Ucraina au ajuns la un acord de încetare a focului privind infrastructurile energetice și Marea Neagră, mediat de SUA. Acordul include și angajamentul SUA de a facilita reluarea exporturilor agricole rusești, un punct de dispută cu Ucraina. Implementarea și respectarea acordului rămân sub semnul întrebării.
Rusia și Ucraina suspendă atacurile asupra infrastructurii energetice în baza unui acord mediat de SUA
Rusia și Ucraina au convenit marți, cu medierea Statelor Unite, să suspende atacurile asupra infrastructurilor energetice din ambele țări. Din discuții a reieșit și o încetare a ostilităților în Marea Neagră, noutatea principală a acestui proces, dar Kremlinul a condiționat această parte de ridicarea sancțiunilor occidentale impuse sectorului agricol rus. Acordul, care vine după trei zile de deliberări în care pesimismul a plutit asupra mesei negocierilor, este primul care se încheie din iulie 2022. Atunci, la doar cinci luni după începerea invaziei la scară largă lansată de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, s-a ajuns la un acord pentru a proteja exportul de cereale. În ciuda numeroaselor îndoieli cu privire la respectarea sa, acesta este primul pas concret către o soluție negociată a unui război care durează deja de peste trei ani. Președintele SUA, Donald Trump, s-a angajat de la sosirea sa la Casa Albă, în ianuarie anul trecut, să caute un acord care să facă armele să tacă.
Washingtonul se angajează, prin intermediul a două comunicate convenite cu ambele părți, să monitorizeze respectarea acordului. Cel mai semnificativ aspect al acestor documente este că nu se indică faptul că armistițiul este limitat la 30 de zile, așa cum se propusese inițial. În plus, SUA se angajează să ajute Rusia să-și restabilească exporturile agricole și de îngrășăminte, limitate de restricțiile occidentale.
Dincolo de aceste comunicate, Kremlinul a detaliat, prin intermediul propriului comunicat, promisiunile și acordurile încheiate cu Washingtonul. Principalul, potrivit Moscovei, este aplicarea a ceea ce numește "inițiativa Mării Negre", care include faptul că navele comerciale "nu trebuie utilizate în scopuri militare". Rusia speră să obțină în schimb ridicarea sancțiunilor. Acordul privind cerealele nu va intra în vigoare, subliniază Kremlinul, decât dacă sunt ridicate restricțiile privind furnizarea de utilaje către Rusia și către băncile care operează în tranzacții din acest sector. Astfel, pentru Moscova, entitățile financiare rusești implicate în exporturile agricole, inclusiv principala bancă agricolă, Rosseljozbank, "vor trebui să fie reconectate la Swift", informează Javier G. Cuesta. Acest sistem conectează mii de instituții financiare din întreaga lume și facilitează transferurile de bani în siguranță.
Potrivit președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, armistițiul a intrat în vigoare din momentul în care Casa Albă a publicat conținutul documentelor, marți după-amiază. "Credem că după ce Washingtonul va publica oficial cele două comunicate, încetarea focului în Marea Neagră și încetarea focului asupra sectorului energetic ar trebui să înceapă", a declarat el în cadrul unei conferințe de presă la Kiev.
Ucraina și-a exprimat opoziția față de restabilirea exporturilor rusești. SUA s-au angajat, în declarația comună cu Rusia, să "faciliteze recuperarea accesului Rusiei la piețele agricole și de îngrășăminte internaționale". "Credem că acest lucru reprezintă o slăbire a poziției noastre și o relaxare a sancțiunilor. Încă nu cunoaștem detaliile acestei probleme și nu am fost prezenți la întâlnire, așa că nu pot spune nimic. Dar asta nu era pe agenda noastră", a declarat Zelenski.
În comunicatul său privind discuțiile cu Rusia, Casa Albă indică faptul că "SUA și Rusia au convenit să garanteze navigația sigură, să elimine utilizarea forței și să împiedice utilizarea navelor comerciale în scopuri militare în Marea Neagră". De asemenea, se arată că SUA "vor contribui la restabilirea accesului Rusiei la piețele mondiale pentru exporturile sale agricole și de îngrășăminte, la reducerea costurilor polițelor de asigurare maritimă și la îmbunătățirea accesului la porturi și sisteme de plăți pentru acest tip de tranzacții".
Într-un limbaj identic în cele două comunicate diferite, SUA menționează, de asemenea, că a convenit cu ambele părți să dezvolte măsuri pentru "punerea în aplicare a acordului de interzicere a atacurilor asupra instalațiilor energetice ale Rusiei și Ucrainei". În acest sens, Zelenski a adăugat că delegația sa a solicitat extinderea acestei protecții și la anumite infrastructuri civile. "Separat, am transmis o listă de infrastructuri civile părții americane. Aceasta nu va fi inclusă în acest comunicat, dar suntem de acord cu acest lucru", a spus el.
Textul dedicat discuțiilor cu Ucraina include un paragraf dedicat în mod specific uneia dintre marile preocupări ale Kievului, copiii ucraineni răpiți și mutați în Rusia în timpul războiului. "SUA și Ucraina sunt de acord că SUA vor rămâne angajate să ajute la realizarea schimbului de prizonieri de război, la eliberarea civililor deținuți și la returnarea copiilor ucraineni transferați forțat".
Întrebat despre consecințele unei posibile încălcări a armistițiului, Zelenski a recunoscut că nu există nimic în document în acest sens. "Nu este în acord, înțeleg că este pentru că partea americană chiar vrea ca acesta să nu se destrame". Și a adăugat: "Dacă vedem că cineva îl încalcă, vom comunica cu partea americană cu faptele și dovezile că partea rusă a încălcat acordul". Pentru președintele ucrainean este important ca SUA să fie principalul actor care monitorizează respectarea armistițiului, chiar dacă s-a luat în considerare participarea unor țări terțe: "Ei au informațiile de intelligence și sateliții", a reamintit el.
Maratonul negocierilor
Maratonul negocierilor de la Riad a durat trei zile. Prima întâlnire a avut loc duminică între ucraineni și americani. Nimic din conținutul acestei zile nu a fost făcut public. Emisarii Washingtonului s-au întâlnit luni cu cei ai Moscovei, într-o reuniune care a durat 12 ore. Faptul că s-a încheiat târziu în noapte a forțat ca ultima întâlnire cu partea ucraineană să aibă loc marți.
Trump a asigurat în urmă cu câteva zile că SUA au discutat cu delegația rusă și despre împărțirea teritoriilor ocupate de Rusia și despre proprietatea centralei nucleare Zaporojie, aflată în prezent sub ocupație rusă. Liderul republican a propus ca firme americane să preia controlul celor patru centrale nucleare ucrainene, în special cea de la Zaporojie, cea mai mare din Europa. Cu toate acestea, Zelenski a negat în timpul conferinței sale de presă de marți că ar fi vorbit despre concesii teritoriale: "SUA și Rusia au abordat acest lucru, dar cu noi nu, știu că este o problemă dureroasă", a recunoscut el.
Ziarul *Moscow Times* a publicat că delegația rusă a transmis la Riad celei americane cererea ca Ucraina să cedeze suveranitatea nu numai asupra tuturor teritoriilor aflate sub controlul său militar, ci și asupra părților din provinciile Donețk, Herson și Zaporojie care se află încă în Ucraina liberă. În Ucraina au provocat o îngrijorare deosebită declarațiile făcute pe 22 martie de Steve Witkoff, emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu și Rusia. Într-un interviu acordat propagandistului pro-rus Tucker Carlson, Witkoff a asigurat că "marea majoritate a populației" din teritoriile ocupate a votat în referendumul din 2022 în favoarea alipirii la Rusia. Reprezentantul lui Trump nu a menționat că majoritatea populației din aceste regiuni și-a părăsit casele din cauza războiului și că referendumurile au avut loc sub controlul armatei ruse.