Imaginea emiciclului

Imaginea emiciclului, de la tribuna presei din Bundestag, spunea totul. Cei care înainte stăteau într-un colț, acum ocupă un sfert din locuri. Cei care erau marginalizați ideologic și geografic, acum colorează în albastru, culoarea lor, o mare parte din dreapta. Nu mai sunt minoritari.

Forța AfD în Bundestag

Partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) și-a demonstrat marți forța extraordinară în sesiunea constitutivă a noului Bundestag. Cu 152 de locuri, aproape dublu față de legislatura precedentă, AfD este al doilea grup ca mărime, principalul partid de opoziție. Și asta, fără a-și modera mesajul, spre deosebire de partide similare, precum cel al lui Marine Le Pen în Franța.

Noua etapă în Republica Federală

Intrarea în Parlament a zeci de noi deputați AfD, după succesul de la alegerile din 23 februarie, deschide o nouă etapă în Republica Federală. Niciodată, de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, un partid de această orientare ideologică nu a avut atât de mult sprijin popular. Niciodată nu au fost atât de mulți în hemiciclu. Și, totuși, în sesiunea constitutivă a Parlamentului, extrema dreaptă a descoperit rapid limitele noii sale puteri.

Încercările AfD și limitele puterii

AfD a încercat inițial ca veteranul său lider, Alexander Gauland, să țină primul discurs în calitate de președinte de vârstă, dar fără succes. Norma stabilește că această onoare revine celui mai longeviv deputat, nu celui mai în vârstă. În acest caz, post-comunistului Gregor Gysi. Apoi, AfD a prezentat un candidat pentru una dintre cele cinci vicepreședinții ale camerei: deputatul Gerold Otten. Fără succes, de asemenea.

"Este antidemocratic", s-a plâns, pe holurile clădirii Reichstag, Sascha Lensing, unul dintre noii deputați AfD, ales într-un bastion istoric al social-democrației din bazinul industrial Ruhr. "Lucrurile nu se vor schimba până când nu vom avea 316 deputați", a adăugat el, referindu-se la locurile care le-ar oferi majoritatea în Bundestag, un obiectiv pe care aspiră să-l atingă la alegerile din 2029.

Dificultatea de a accede la putere

Deocamdată, le este greu să ajungă la putere. În Germania, așa-numitul "cordon sanitar" este încă în vigoare, împiedicând alte partide să formeze alianțe cu extrema dreaptă. Marți, restul partidelor, de la stânga post-comunistă la creștin-democrați, au demonstrat că acest "cordon sanitar" rămâne funcțional.

Când un deputat AfD a denunțat existența unui presupus "cartel al partidelor" menit să le refuze funcțiile care, potrivit acestuia, li se cuvin, noua președintă a Bundestag-ului, creștin-democrata Julia Klöckner, a replicat: "Majoritățile, obținute democratic, nu sunt un cartel".

Astfel, între ritualurile obișnuite și eforturile AfD de a-și valorifica succesul electoral, s-a desfășurat prima sesiune a celui de-al 21-lea Bundestag. Este un hemiciclu diferit, neobișnuit în multe privințe. S-a micșorat după noua lege electorală, de la 733 de locuri la 630. Numărul grupurilor parlamentare, după ce liberalii din FDP nu au depășit pragul de 5% la alegeri, scade de la șase la cinci.

De asemenea, este neobișnuită forța AfD, care crește de la 83 la 152 de deputați, și a post-comuniștilor din Die Linke, care au 64 de deputați. Împreună, deși se află la extreme ideologice opuse, formează o minoritate de blocaj. De aceea, liderul creștin-democrat Friedrich Merz, câștigătorul alegerilor și aproape sigur viitor cancelar, s-a grăbit să adopte, înainte de ziua de marți, planul de îndatorare de miliarde de euro în vechiul Bundestag, unde această minoritate de blocaj nu exista.

Primul grup este CDU/CSU al lui Merz, cu 208 deputați. Social-democrații cancelarului în exercițiu, Olaf Scholz, sunt a treia forță, cu 120 de locuri, cu 86 mai puține decât în legislatura precedentă. Ambele partide sunt angajate în negocieri pentru a forma o coaliție guvernamentală. Verzii, care vor trece în opoziție după ce au guvernat în ultima legislatură, sunt a patra forță, cu 85 de deputați.

Klöckner a fost aleasă președintă a camerei cu 382 de voturi pentru și 204 împotrivă. Întrebarea era legată de vicepreședinții. Au fost aleși candidați creștin-democrați, social-democrați, verzi și de stânga.

Otten, de la AfD, a obținut cu aproximativ treizeci de voturi mai mult decât cele 152 ale partidului său, probabil din partea CDU/CSU, ceea ce indică fisuri în "cordonul sanitar" împotriva extremei drepte. Dar, "cordonul sanitar", așa cum este cunoscut în Germania, a funcționat în cele din urmă. În niciuna dintre cele trei votări, candidatul nu s-a apropiat de majoritate. Extrema dreaptă, ca și în legislaturile anterioare, a rămas astfel în afara președinției.

"Partidele consacrate se tem că un vicepreședinte din partidul nostru ar face o treabă bună, fără scandaluri", a deplâns ulterior deputatul Lensing, unul dintre novicii AfD. El crede că, dacă li se va permite să guverneze, germanii nu se vor mai teme de ei. Și denunță faptul că, în opinia sa, "cordonul sanitar" exclude alegătorii lor: "Cu cât vor acționa mai mult așa, cu atât vom avea mai multe voturi".