În câteva cuvinte
Articolul detaliază importanța reducerii emisiilor de CO₂ la nivel local, oferind un ghid pentru primarii care doresc să își transforme orașele și satele în locuri mai verzi și mai sustenabile. Sunt prezentate măsuri concrete, de la măsurarea amprentei de carbon și implicarea sectorului de afaceri, până la promovarea transportului public gratuit și a energiei regenerabile.
Provocarea decarbonizăriiSpaniei: o sarcină amânată de majoritatea primarilor
Fenomenele extreme, precum dana din Valencia și creșterea progresivă a nivelului mării care erodează coastele din întreaga lume, reamintesc celor 8.132 de primari din orașele și satele spaniole provocarea pe care mulți o amână și puțini o abordează: eliminarea emisiilor locale de dioxid de carbon (CO₂), principalul gaz cu efect de seră. Cu un grup de șapte capitale mari monitorizate de Comisia Europeană și alte 10 pe platforma națională citiES 2030, există o majoritate covârșitoare de municipalități care nu își cunosc emisiile difuze sau încă nu au făcut pasul spre decarbonizare.
Pentru a se apuca de treabă, prima recomandare pe care experții o fac unui primar ecologist, dacă dorește să îmbunătățească sănătatea și calitatea vieții locuitorilor săi, este să măsoare amprenta de carbon municipală. Adică, să elaboreze un plan pentru a ști cât emite populația sa și, pe baza acestuia, să ia măsuri pentru a le reduce până când, într-o zi, să le elimine. Este esențial să implice sectorul de afaceri, responsabil pentru majoritatea emisiilor locale, să promoveze parcuri industriale durabile și să-l convingă că tranziția energetică este treaba tuturor.
Măsurile pot fi mai mult sau mai puțin îndrăznețe, dar și mai mult sau mai puțin costisitoare: de la implementarea autoconsumului de energie în clădirile municipale, cum ar fi școlile și centrele de sănătate, până la stabilirea de ajutoare financiare pentru îmbunătățirea izolației sau schimbarea surselor de energie care încălzesc clădirile private - cu energie fotovoltaică sau biomasă care elimină centralele termice pe gaz, de exemplu. Primarii din avangardă vor electrifica și vor declara transportul urban total gratuit pentru toți locuitorii și turiștii lor, așa cum au făcut deja patru orașe franceze și unul portughez, inclusiv Montpellier (300.000 de locuitori) și Cascais (215.000 de locuitori).
Printre cele mai benefice și de impact măsuri se numără promovarea implicării comunităților de locuitori pentru a-și transforma propriile cartiere, încurajarea comunităților energetice și reîmprospătarea localității. Plantarea tuturor copacilor și arbuștilor posibili, cu coroane mari, extinderea parcurilor și crearea de inele verzi care reduc căldura vara și atenuează emisiile. Pentru aceasta, este esențială creșterea numărului de grădinari municipali, în unele sate foarte scăzut. În marile orașe, este foarte utilă aplicarea conceptului de oraș de 15 minute, pentru a include toate nevoile și serviciile locuitorilor la un sfert de oră pe jos sau cu bicicleta.
„Încă mai sunt clădiri municipale încălzite cu motorină!”, exclamă Jon Moreno, responsabil pentru Comunidad PorelClima, o platformă civilă pentru îndeplinirea acordului de la Paris creată în urmă cu un deceniu. „Implicarea consiliilor locale depinde de primar și, însoțindu-i în proces, am văzut că unii nu înțelegeau nimic. Știm deja că există partide politice care sunt mai reticente în a lucra în acest cadru, dar dacă schimbi narațiunea și le vorbești despre eficiență energetică, lucrurile se schimbă”, ilustrează el. Adică, înlocuirea „gazelor cu efect de seră” cu „euro”. Cheia este didactica pentru a fi mai eficient și a economisi la facturile grase la energie pe care le suportă consiliile în fiecare lună.
Întotdeauna cu bugetul în retrovizor, în mobilitate, pe lângă gratuitatea autobuzelor și promovarea bicicletei cu piste care interconectează cartierele, primarii trebuie să pietonalizeze străzile și piețele, să lărgească trotuarele și să multiplice încărcătoarele publice pentru a-și încuraja locuitorii să cumpere mașini electrice și astfel să reducă fumul de pe străzile lor, reamintesc experții. Cele 150 de orașe mari spaniole au deja obligații legale de a stabili zone cu emisii scăzute, dar celelalte 8.000 de localități încă nu descurajează utilizarea motorului cu combustie de care suferă pietonii.
Autobuze electrice utilizate în Badajoz, în timpul prezentării lor, într-o imagine cedată de Primărie.
De asemenea, primarii pot introduce achiziții publice verzi (CCPV) pentru a îmbunătăți sigiliul durabil al bunurilor și serviciilor lor, pentru a stimula compostarea casnică pentru a reduce deșeurile, pentru a face campanii de conștientizare pentru ca separarea gunoiului să fie totală, pentru a stimula taxiurile electrice sau pentru a se asigura că toate luminile urbane sunt LED. În cele din urmă, experții recomandă contractarea de alimente ecologice și locale în cantinele publice ale școlilor și promovarea grădinilor urbane comunitare.
Senzația printre tehnicienii pricepuți este că primarilor le lipsește conștiința ecologică, dar și îndrăzneala, deși cadrul legal nu lasă prea mult loc pentru măsuri inovatoare precum cea lansată de Haga. În urmă cu două luni, orașul olandez a devenit primul din lume care a interzis reclamele pe străzile sale ale industriei fosile.
Platforma PorelClima oferă consiliilor un instrument pentru a se autoevalua și a cunoaște progresele în calea atingerii a zero emisii. Pentru că depinde de voința municipalităților, dar și de comunitățile în care se află. Andaluzia, de exemplu, a impus prin lege în 2022 ca cele 785 de localități ale sale să aibă planuri locale de acțiune climatică pentru a opri încălzirea globală. Doi ani și jumătate mai târziu, doar 89 (11%) respectă măsura, iar Junta (PP) confirmă că nu intenționează să amendeze pe cei care încalcă norma. De asemenea, în Navarra, unde situația este mult mai bună decât în Andaluzia, municipalitățile sunt obligate prin lege să aibă un plan climatic local de un an. În ciuda acestui fapt, deocamdată doar 178 din cele 272 de localități au acest document (65%), iar Guvernul foral (PSOE) nu intenționează să le amendeze pentru nerespectarea normei, potrivit unor surse din Executivul autonom. Țara Bascilor ridică procentul de municipalități cu plan până la 91% ―67 din 73 cu mai mult de 5.000 de locuitori, cei afectați de lege―.
În paralel, de un deceniu, Ministerul pentru Tranziție Ecologică are activ registrul de amprentă, compensare și proiecte de absorbție a CO₂, dar sunt foarte puține consilii și entități private care s-au înscris pentru a urmări scăderea emisiilor lor, doar 631, conform calculului elaborat de Moreno. Rețeaua Spaniolă de Orașe pentru Climă a Federației Spaniole de Municipalități și Provincii (FEMP) reunește doar 372 de localități, deși acestea reprezintă 32 de milioane de locuitori. Și doar opt municipalități au sigiliul Reduzco. Experții minimizează impactul acestei rețele și o consideră o vitrină fără obiective concrete, deoarece multe dintre localitățile sale abia fac ceva pentru a se decarboniza.
Elvira Jiménez, coordonatoare de campanii a Greenpeace, regretă că primarilor le lipsește „curajul, viziunea și resursele financiare” pentru a lua în serios criza climatică și tranziția energetică. „Municipalitățile care planifică mai bine vor fi cele mai juste și durabile. Criza este, de asemenea, o oportunitate de a ne transforma în medii mai bune”, notează ea cu optimism.
Promovarea participării publice pentru a asculta grupurile vulnerabile și a realiza o tranziție justă este prima măsură recomandată de Jiménez. Apoi, creșterea spațiilor verzi în toate colțurile orașului sub regula 3-30-300. Aceasta implică faptul că fiecare persoană poate vedea cel puțin trei copaci de acasă, să aibă o acoperire vegetală de 30% în cartierul său și să se afle la 300 de metri de un parc „decent”. „Creșterea și stropirea cu verde a întregului oraș, reîmprospătarea este esențială”, adaugă Jiménez.
Atât Izquierda Unida, cât și PSOE se laudă că lupta împotriva încălzirii globale permează primarii lor. Eva García, responsabilă cu organizarea IU, subliniază că prima misiune este reducerea resurselor și consumurilor consiliilor și familiilor, axată pe realizarea unei „decreșteri sensibile”. „Municipalitățile au puțin sprijin la nivel regional și există puțină pedagogie cu cetățenii, asta este ceea ce provoacă adesea respingerea socială. Suntem deosebit de insistenți ca primarii să își măsoare amprenta de carbon, uneori cu succes inegal”, recunoaște ea. „Prioritatea noastră este să îmbunătățim viața vecinilor în timp ce avem grijă de planetă, ceva perfect compatibil”, adaugă ea.
De la PSOE, Marc Pons, responsabil cu tranziția justă, accentuează: „Lucrăm cu primarii noștri pentru a coordona politicile de eficiență energetică, producție regenerabilă, autoconsum partajat și pentru a favoriza comunitățile energetice. Trebuie să reîmprospătăm orașele, deși știm cât de complex este. În definitiv, atenuarea emisiilor presupune măsuri antieconomice care aduc economii pe termen lung, dar cu beneficii pentru sănătatea și bunăstarea tuturor vecinilor”. PP clarifică faptul că „nu dă nicio indicație pentru a lua anumite măsuri sau altele” consiliilor pe care le guvernează pentru a atenua încălzirea globală „pentru că au autonomie”, potrivit unei purtătoare de cuvânt de la Génova.
