Numeroase studii avertizează: memele nu sunt inofensive; pentru extremism, sunt cel mai eficient limbaj de răspândire a ideilor.

Numeroase studii avertizează: memele nu sunt inofensive; pentru extremism, sunt cel mai eficient limbaj de răspândire a ideilor. Rețelele sunt instrumente de polarizare și ingerință sofisticate. Știrile false create cu inteligență artificială (IA) generează o realitate falsă, greu de distins și amenință democrația. IA însăși se naște cu prejudecăți care nu sunt inocente. În spatele acestui arsenal se află o strategie pe care filosoful din Hong Kong, Jianwei Xun, o definește drept “hipnocrație”, un concept pe care Cecilia Danesi, cercetător la Institutul de Studii Europene și Drepturile Omului (Universitatea Pontificală din Salamanca), îl rezumă ca “dictatură digitală care permite modularea directă a stărilor de conștiință” prin “manipularea prin intermediul poveștilor pe care le consumăm, le împărtășim și le credem”. Scopul este eliminarea unei cetățenii critice și informate, lucru care necesită suprimarea oricărei garanții.

Jianwei Xun, autorul cărții “Hipnocrația: Trump, Musk și noua arhitectură a realității” (nu a fost încă editată în spaniolă), afirmă că acest regim este “primul care operează direct asupra conștiinței”.

Jianwei Xun, autorul cărții “Hipnocrația: Trump, Musk și noua arhitectură a realității” (nu a fost încă editată în spaniolă), afirmă că acest regim este “primul care operează direct asupra conștiinței”: “Nu reprimă gândirea, ci induce și manipulează stările emoționale”. Obiectivul este “adormirea gândirii critice” folosind informația ca “fum hipnotic” prin “copleșirea simțurilor cu stimuli constanți” și realizarea faptului că “realitatea și simularea devin sinonime”.

Pentru Danesi, participantă la recenta reuniune AI Action Summit desfășurată la Cannes (Franța), care a abordat situația, această fragmentare “erodează și schimbă radical modul în care cetățenii percep realitatea și iau decizii politice, o situație care necesită o analiză profundă și o reglementare eficientă”.

Pentru Danesi, participantă la recenta reuniune AI Action Summit desfășurată la Cannes (Franța), care a abordat situația, această fragmentare “erodează și schimbă radical modul în care cetățenii percep realitatea și iau decizii politice, o situație care necesită o analiză profundă și o reglementare eficientă”. “Prima victimă este, fără îndoială, democrația”, avertizează ea.

În aceste condiții, după cum scrie gânditorul din Hong Kong, “puterea evoluează dincolo de forța fizică și persuasiunea logică”.

În aceste condiții, după cum scrie gânditorul din Hong Kong, “puterea evoluează dincolo de forța fizică și persuasiunea logică”. “A devenit gazoasă, invizibilă, capabilă să se infiltreze în toate aspectele vieților noastre (...) Ne aflăm într-o stare permanentă de hipnoză în care conștiința rămâne captivă, dar niciodată complet liniștită”, susține el.

După cum a amintit în forumul francez Gianluca Misuraca, director științific al inițiativei europene AI4Gov, înalții “preoți” ai acestui nou regim sunt președintele SUA, Donald Trump, și mâna sa dreaptă, multimiliardarul Elon Musk.

După cum a amintit în forumul francez Gianluca Misuraca, director științific al inițiativei europene AI4Gov, înalții “preoți” ai acestui nou regim sunt președintele SUA, Donald Trump, și mâna sa dreaptă, multimiliardarul Elon Musk. Amândoi conduc ceea ce Jianwei Xun identifică drept “capitalism digital”, unde “algoritmii nu sunt instrumente de calcul și prognoză, ci tehnologie hipnotică de masă”. Potrivit lui Danesi, co-director al masterului în guvernanța etică a IA de la UPSA, “hipnocrația permite o ingerință mai profundă și mai silențioasă, manipulează gândirea fără ca noi să ne dăm seama, ceea ce este și mai periculos, deoarece este mai greu de observat”.

Pentru ca capacitatea hipnotică a acestui liberalism digital exacerbat să funcționeze, există o premisă fundamentală: absența reglementării.

Pentru ca capacitatea hipnotică a acestui liberalism digital exacerbat să funcționeze, există o premisă fundamentală: absența reglementării. Companiile de social media, precum X, deținută de Musk, sau Meta, de Mark Zuckerberg, au eliminat moderarea conținutului. Alte platforme de IA au început să elimine restricțiile privind răspunsurile la întrebări potențial dăunătoare.

Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST) a cerut oamenilor de știință de la Institutul pentru Siguranța Inteligenței Artificiale din SUA (AISI), creat de Joe Biden în 2023 pentru a anticipa problemele pe care le poate genera IA, să evite dezvoltarea de instrumente “pentru autentificarea și urmărirea originii conținutului” sau “etichetarea” celui elaborat cu noile modele lingvistice.

Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST) a cerut oamenilor de știință de la Institutul pentru Siguranța Inteligenței Artificiale din SUA (AISI), creat de Joe Biden în 2023 pentru a anticipa problemele pe care le poate genera IA, să evite dezvoltarea de instrumente “pentru autentificarea și urmărirea originii conținutului” sau “etichetarea” celui elaborat cu noile modele lingvistice. Trump respinge moderarea conținutului și cere suprimarea acestuia de dragul unei presupuse libertăți de exprimare. Un ordin executiv emis de președintele american în ianuarie justifică măsura: “Pentru a menține conducerea, trebuie să dezvoltăm sisteme de IA care să fie libere de prejudecăți ideologice sau agende sociale concepute”.

“Este o eroare”, replică Danesi: “Această idee că mai multă reglementare înseamnă mai puțină dezvoltare sau progres este o idee falsă, deoarece sectoarele cele mai reglementate, cum ar fi cel farmaceutic sau băncile, sunt cele care au cele mai mari profituri.

“Este o eroare”, replică Danesi: “Această idee că mai multă reglementare înseamnă mai puțină dezvoltare sau progres este o idee falsă, deoarece sectoarele cele mai reglementate, cum ar fi cel farmaceutic sau băncile, sunt cele care au cele mai mari profituri. Problema este atunci când reglementarea este făcută prost și asta implică o obstrucție în calea inovației. Cheia este cum să reglementăm pentru a garanta valori supreme, cum ar fi drepturile omului sau drepturile fundamentale”.

Această absență a controlului și a moderării generează, după cum explică cercetătoarea, “proliferarea imaginilor generate de IA care susțin știri false (deep fakes), viralizarea ușoară a conținutului, indiferent de veridicitatea acestuia, și narațiunile manipulate”.

Această absență a controlului și a moderării generează, după cum explică cercetătoarea, “proliferarea imaginilor generate de IA care susțin știri false (deep fakes), viralizarea ușoară a conținutului, indiferent de veridicitatea acestuia, și narațiunile manipulate”. “Au transformat dezinformarea într-una dintre cele mai grave amenințări la adresa sistemelor democratice”, avertizează ea.

În fața acestei situații, și în contradicție cu liberalismul fără limite de pe internet apărat de Trump și platformele tehnologice masive, majoritatea utilizatorilor de instrumente digitale solicită restricții asupra conținutului dăunător de pe internet, cum ar fi amenințările fizice, defăimarea, intoleranța și ura, potrivit unui sondaj la scară largă realizat de Universitatea Tehnică din München (TUM) și Universitatea din Oxford în 10 țări din Europa, America, Africa și Australia, unde accesul minorilor sub 16 ani la rețelele sociale a fost interzis.

În fața acestei situații, și în contradicție cu liberalismul fără limite de pe internet apărat de Trump și platformele tehnologice masive, majoritatea utilizatorilor de instrumente digitale solicită restricții asupra conținutului dăunător de pe internet, cum ar fi amenințările fizice, defăimarea, intoleranța și ura, potrivit unui sondaj la scară largă realizat de Universitatea Tehnică din München (TUM) și Universitatea din Oxford în 10 țări din Europa, America, Africa și Australia, unde accesul minorilor sub 16 ani la rețelele sociale a fost interzis.

În medie, 79% dintre respondenți cred că incitările la violență de pe internet ar trebui eliminate.

În medie, 79% dintre respondenți cred că incitările la violență de pe internet ar trebui eliminate. Cei mai favorabili (86%) sunt germanii, brazilienii și slovacii, în timp ce, în SUA, sprijinul pentru aceste restricții scade la 63%.

Doar 14% dintre toți respondenții cred că amenințările ar trebui afișate, astfel încât utilizatorii să poată răspunde la ele, iar 17% susțin că ar trebui permis conținutul ofensator pentru a critica anumite grupuri de persoane sau pentru ca o opinie să capteze atenția (20%).

Doar 14% dintre toți respondenții cred că amenințările ar trebui afișate, astfel încât utilizatorii să poată răspunde la ele, iar 17% susțin că ar trebui permis conținutul ofensator pentru a critica anumite grupuri de persoane sau pentru ca o opinie să capteze atenția (20%). Țara cu cel mai mare nivel de sprijin pentru această atitudine este Statele Unite (29%), iar cel mai scăzut sprijin este înregistrat în Brazilia (9%).

La întrebarea dacă preferă rețele cu libertate de exprimare nelimitată sau rețele libere de ură sau dezinformare, în toate țările, majoritatea a optat pentru platforme sigure împotriva violenței digitale și a informațiilor înșelătoare.

La întrebarea dacă preferă rețele cu libertate de exprimare nelimitată sau rețele libere de ură sau dezinformare, în toate țările, majoritatea a optat pentru platforme sigure împotriva violenței digitale și a informațiilor înșelătoare.

“Majoritatea oamenilor doresc platforme care reduc discursul instigator la ură și abuzul.

“Majoritatea oamenilor doresc platforme care reduc discursul instigator la ură și abuzul. De asemenea, în Statele Unite, o țară cu un angajament istoric față de libertatea de exprimare în sensul cel mai larg”, comentează Yannis Theocharis, principalul autor al studiului și profesor de Guvernanță Digitală la Școala de Politică și Politici Publice din München.

Cu toate acestea, după cum precizează Spyros Kosmidis, coautor al lucrării și profesor de Politică la Universitatea din Oxford, “Rezultatele arată, de asemenea, că nu există un consens universal în ceea ce privește libertatea de exprimare și moderarea.

Cu toate acestea, după cum precizează Spyros Kosmidis, coautor al lucrării și profesor de Politică la Universitatea din Oxford, “Rezultatele arată, de asemenea, că nu există un consens universal în ceea ce privește libertatea de exprimare și moderarea. Credințele oamenilor depind în mare măsură de normele culturale, experiențele politice și tradițiile juridice ale diferitelor țări. Acest lucru face ca reglementarea globală să fie mai dificilă”.

De asemenea, nu este clar cine ar trebui să mențină siguranța pe internet în fața conținutului dăunător, iar procentele sunt împărțite în mod similar între cei care atribuie această responsabilitate platformelor, guvernelor sau utilizatorilor înșiși.

De asemenea, nu este clar cine ar trebui să mențină siguranța pe internet în fața conținutului dăunător, iar procentele sunt împărțite în mod similar între cei care atribuie această responsabilitate platformelor, guvernelor sau utilizatorilor înșiși.

În orice caz, indiferent cine este responsabil, majoritatea utilizatorilor (59%) consideră că conținutul ofensator, de intoleranță sau ură este inevitabil și se confruntă cu reacții de această natură (65% în medie și 73% în Statele Unite) de fiecare dată când publică ceva.

În orice caz, indiferent cine este responsabil, majoritatea utilizatorilor (59%) consideră că conținutul ofensator, de intoleranță sau ură este inevitabil și se confruntă cu reacții de această natură (65% în medie și 73% în Statele Unite) de fiecare dată când publică ceva.

“Observăm o resemnare generalizată.

“Observăm o resemnare generalizată. Oamenii au impresia că, în ciuda tuturor promisiunilor de a face față conținutului ofensator, nimic nu se îmbunătățește. Acest efect de aclimatizare este o mare problemă, deoarece subminează treptat normele sociale și normalizează ura și violența”, avertizează Yannis Theocharis.

Ivado, un grup de cercetare canadian, și Inițiativa AI și Societate de la Universitatea din Ottawa, propun patru măsuri pentru a evita erodarea sistemului de conviețuire democratic: un cadru de reglementare clar care să includă norme pentru IA în timpul alegerilor, coduri de conduită în acest domeniu pentru partide, echipe de monitorizare cu planuri de răspuns la amenințări și crearea unui consorțiu internațional pentru a acționa în caz de interferență.

Ivado, un grup de cercetare canadian, și Inițiativa AI și Societate de la Universitatea din Ottawa, propun patru măsuri pentru a evita erodarea sistemului de conviețuire democratic: un cadru de reglementare clar care să includă norme pentru IA în timpul alegerilor, coduri de conduită în acest domeniu pentru partide, echipe de monitorizare cu planuri de răspuns la amenințări și crearea unui consorțiu internațional pentru a acționa în caz de interferență.

“Cu democrațiile noastre amenințate, interferența determinată de IA necesită acțiuni rapide și concrete din partea liderilor, atât la nivel național, cât și internațional.

“Cu democrațiile noastre amenințate, interferența determinată de IA necesită acțiuni rapide și concrete din partea liderilor, atât la nivel național, cât și internațional. Fără un efort global concertat pentru a alinia legile, a crea capacitate și a dezvolta procese pentru a atenua riscurile IA, democrațiile din întreaga lume rămân vulnerabile”, avertizează profesorul Florian Martin-Bariteau, directorul Inițiativei IA și Societate de la Universitatea din Ottawa.

Europa a început să parcurgă acest drum normativ cu AI Act, dar Danesi regretă: “Având în vedere situația internațională, UE a tras frâna de mână din cauza acestei idei că, dacă suprareglementăm, frânăm inovația”.

Europa a început să parcurgă acest drum normativ cu AI Act, dar Danesi regretă: “Având în vedere situația internațională, UE a tras frâna de mână din cauza acestei idei că, dacă suprareglementăm, frânăm inovația”. “Dar nu este vorba despre a înceta să reglementăm, ci despre cum o facem, despre ce valori avem și vrem să le potențăm”, insistă ea.