Israel: Justiția sub control politic după noua lege

Israel: Justiția sub control politic după noua lege

În câteva cuvinte

Parlamentul israelian a adoptat o lege controversată, inițiată de Netanyahu, care plasează numirea judecătorilor sub control politic. Decizia vine în contextul protestelor interne și al escaladării conflictului din Gaza, unde purtătorul de cuvânt al Hamas a fost ucis într-un bombardament.


Israelul se confruntă în prezent cu intensificarea a două războaie. Pe de o parte, țara asistă la o escaladare a conflictului din Gaza, unde numărul morților a ajuns la 50.208, după ce armata sa a reluat bombardamentele săptămâna trecută. Joi, într-unul dintre aceste atacuri, trupele de ocupație l-au ucis pe purtătorul de cuvânt al Hamas, Abdelatif al Qanoua. Pe de altă parte, pe plan intern, tensiunea crește pe frontul judiciar care îl vizează pe șeful guvernului, Benjamin Netanyahu. Mii de manifestanți adunați la porțile sediului Parlamentului Israelului (Knesset) din Ierusalim, veniți din împrejurimile reședinței lui Netanyahu, nu au putut împiedica ca, în zorii zilei de joi, premierul și coaliția sa să finalizeze ceea ce protestatarii consideră o lovitură judiciară menită să îl ajute pe lider să rămână la putere. Dezbaterea începuse miercuri la prânz, iar atmosfera s-a încins pe parcursul zilei. Unul dintre bannerele purtate de manifestanți, cărora li s-au alăturat parlamentari din opoziție, îl înfățișa pe Netanyahu transformat în Kim Jong-un, dictatorul și liderul suprem al Coreei de Nord, sub legenda "Lider Suprem".

Mai multe informații: Ultimele știri despre războiul din Orientul Mijlociu, în direct.

Cu 67 de voturi pentru și unul împotrivă în votul final, datorită boicotului opoziției față de măsură, consiliul care alege judecătorii va suferi, începând cu următoarea legislatură, prevăzută din octombrie 2026, o transformare care îl plasează sub dominația politicienilor. Acest lucru se va întâmpla dacă legea va trece de obiecțiile pe care opoziția — unele deja în curs — organismele de control guvernamental și justiția le pot ridica. Până în prezent, acest consiliu este format din nouă membri, dintre care cinci sunt aleși de magistratură și patru de parlamentari. Reconfigurat conform noii norme impulsionate de Executiv, șase dintre membrii săi vor fi numiți de clasa politică și trei de cea judiciară. Dintre cei doi noi juriști care corespund politicienilor, selecția unuia revine Guvernului, iar a celuilalt opoziției.

Blocul opoziției a emis un comunicat semnat de Yair Lapid, Benny Gantz, Avigdor Lieberman și Yair Golan, în care semnalează că se vor asigura că "legea va fi abrogată", fiind adoptată pentru "a garanta că judecătorii rămân supuși voinței politicienilor", în timp ce ceea ce ei consideră o prioritate, întoarcerea ostaticilor, rămâne în afara agendei. "Acest lucru se întâmplă în timp ce 59 de persoane răpite sunt încă deținute în Gaza", deplâng ei, referindu-se la captivi, dintre care mai mult de jumătate sunt deja considerați morți.

Noua normativă a fost impulsionată de ministrul Justiției, Yariv Levin, și cel de Externe, Gideon Saar. Levin justifică deschis inițiativa pentru a contracara Curtea Supremă, pe care o consideră atotputernică față de Executiv și Parlament și capabilă chiar să ducă la "destituirea unui prim-ministru, o nebunie fără precedent nicăieri", conform declarațiilor preluate de ziarul Times of Israel. Alături de o fotografie cu Saar și Levin strângându-și mâna în timp ce "sărbătoresc victoria", Yair Lapid se întreabă pe cine au învins, de pe contul său de X (fostul Twitter): "Mai mult de jumătate din populația Israelului? Toți cei care sperau că după 7 octombrie se va termina această dispută teribilă? Toți cei care au cauzat diviziune în națiune?".

Această ultimă mișcare din Knesset îi permite lui Netanyahu să se agațe și mai mult de putere și să se apere de asediul pe care tribunalele îl strâng în jurul său, mai ales de când a izbucnit războiul din Gaza acum un an și jumătate. Pe 7 octombrie 2023, în timpul masacrului condus de Hamas, aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise pe teritoriul israelian și 250 au fost răpite.

Într-o încercare de a se debarasa de responsabilități pentru că nu a prevenit cel mai mare atac din istoria țării, premierul a reușit să se descotorosească de înalți oficiali precum ministrul Apărării, Yoav Gallant; șeful Forțelor Armate, Herzi Halevi; și îl menține pe marginea prăpastiei pe șeful serviciilor secrete interne (Shin Bet), Ronen Bar. Procurorul general, Gali Baharav-Miara, de asemenea vizată de premier, s-a opus deja acum câteva săptămâni proiectului de lege pentru modificarea numirii judecătorilor.

Mai multe atacuri și manifestații în Gaza

În timp ce ofensiva militară a Israelului continuă în Gaza, cel puțin 25 de persoane au murit în ultima zi de bombardamente, conform autorităților sanitare locale ale guvernului Hamas. Printre victimele mortale se numără și purtătorul de cuvânt al grupării islamiste în Fâșie, Al Qanoua, în vârstă de 43 de ani, care ocupa funcția din 2016. El a murit, după cum a recunoscut Hamas într-un necrolog, după ce cortul în care locuia în tabăra de refugiați Yabalia, în nordul enclavei, a fost atacat din aer. Pentru a treia zi consecutiv, în Gaza au loc proteste care cer sfârșitul războiului, în cadrul cărora cetățenii scandează și împotriva Hamas.

Semiluna Roșie (echivalentul Crucii Roșii în țările musulmane) a reamintit dispariția, duminica trecută, a nouă membri ai echipelor sale de urgență din Gaza, în timp ce participau la o misiune de salvare și care au fost atacați de trupele de ocupație israeliene. Semiluna Roșie Palestiniană îndeamnă, printr-un comunicat, comunitatea internațională să colaboreze pentru a clarifica această dispariție.

Joi, după prânz, două rachete lansate din Yemen către Israel au fost interceptate de apărarea antiaeriană, conform informațiilor armatei. La scurt timp, acțiunea a fost revendicată de gherila Houthi din acea țară. Sirenele s-au activat în mare parte a țării, în timp ce, pe cerul Ierusalimului, într-o scenă neobișnuită în plină zi, dârele proiectilelor israeliene se vedeau urmărind rachetele care, conform primelor informații, nu au cauzat victime.

De când Israelul a rupt, marțea trecută, armistițiul de aproape două luni și a reluat atacurile asupra Gazei, au avut loc, ca răspuns și în solidaritate cu Hamas, până la șase lansări din Yemen, unde operează rebelii Houthi, susținuți de Iran, și unde, la rândul său, Statele Unite efectuează bombardamente zilnice pentru a încerca să elimine acest grup rebel. De asemenea, brațele armate ale Hamas și Jihadului Islamic, precum și miliția șiită libaneză Hezbollah, au efectuat lansări asupra teritoriului israelian. În niciun caz nu au existat victime.

Read in other languages

Про автора

Elena este o jurnalistă specializată în cultură și artă. Articolele ei se remarcă prin stilul rafinat și înțelegerea profundă a proceselor artistice.