Numele mamei la copii? Dezbatere aprinsă în Italia

Numele mamei la copii? Dezbatere aprinsă în Italia

În câteva cuvinte

În Italia, o propunere legislativă controversată sugerează acordarea automată doar a numelui de familie al mamei noilor născuți, ca o reparație istorică pentru prioritatea acordată numelui patern. Această inițiativă, lansată de senatorul Dario Franceschini după ce Curtea Constituțională a declarat practica anterioară nelegitimă, a generat o dezbatere politică intensă între susținătorii egalității de gen și criticii care o văd ca pe o nouă formă de discriminare sau o simplă provocare politică. În ciuda deciziei Curții, lipsa unei legi naționale clare menține un vid legislativ.


În Italia, numele de familie este o dezbatere sensibilă

În Italia, cetățenii au un singur nume de familie, care este automat cel al tatălui, deși în 2022 Curtea Constituțională a decis că această metodă este “nelegitimă, discriminatorie și vătămătoare”. Cu toate acestea, în acest timp, clasa politică nu a reușit să producă nicio normă pentru a reglementa chestiunea la nivel național, creându-se un fel de vid legislativ. În unele locuri, de exemplu, s-a început introducerea dublului nume de familie urmând indicații generice ale Ministerului de Interne, care nu au rang de lege. Totuși, rămân multe aspecte de definit: ordinea numelor de familie, procedura pentru schimbarea filiației la adulți sau ce se va întâmpla cu copiii persoanelor care au deja dublu nume de familie. În țara transalpină, este o dezbatere sensibilă care nu pare să se încheie.

Fostul ministru italian al Culturii și senator al Partidului Democrat, Dario Franceschini, a propus acum ca noilor născuți să li se atribuie automat doar numele de familie al mamei, ca o compensație pentru tot timpul în care norma a prioritizat numele patern. “În loc să creăm o infinitate de probleme cu gestionarea numelor de familie duble, după secole în care copiii au adoptat numele tatălui, să stabilim prin noua lege că vor purta doar pe cel al mamei. Este ceva simplu și, de asemenea, o reparație pentru o nedreptate care durează de secole, care nu a avut doar o valoare simbolică, ci a fost și una dintre cauzele culturale ale inegalității de gen”, a semnalat Franceschini, care are o lungă traiectorie politică și a fost ministru în mai multe rânduri.

Senatorul a prezentat acest proiect de lege în fața Comisiei de Justiție a Senatului, care lucrează la reglementarea atribuirii numelui de familie copiilor după ce sentința Curții Constituționale a declarat nelegitimă moștenirea automată a numelui patern. Comisia, formată din aproximativ douăzeci de senatori, are sarcina de a aproba propunerile de lege înainte de a le trimite Camerei Superioare pentru a începe dezbaterea parlamentară.

Franceschini a agitat apele în politica italiană. Propunerea feministă a fostului ministru a primit critici din blocul de dreapta, o oarecare nedumerire din partea centrului-stânga și aplauze de la colegii săi de partid.

Senatoarea Ligii (extremă dreapta), Giulia Bongiorno, președinta Comisiei de Justiție, și-a exprimat dezacordul față de propunere. “Sper ca acum niciunul dintre părinți să nu devină invizibil”, a declarat ea. Federico Mollicone, deputat al Fratelli d'Italia, formațiunea prim-ministrei Giorgia Meloni, a criticat ideea lui Franceschini. “Este o provocare inadmisibilă. În viziunea sa, am trece de la patriarhat la matriarhat”, a spus el.

Matteo Salvini, vicepremier și ministru al Transporturilor, a atacat de asemenea propunerea. “Iată marile priorități ale stângii italiene. Desigur, să ștergem acești tați de pe fața pământului”, a ironizat el. Eurodeputata Partidului Democrat, Annalisa Corrado, i-a răspuns lui Salvini: “Ministrul admite astfel că secole la rând femeile au fost eliminate din istorie și din memoria formală a familiilor lor. Foarte bine, să mergem înainte”, a spus ea.



Protagonism mediatic

Pierantonio Zanettin, senator al Forza Italia, al treilea partid din coaliția de guvernământ, a respins de asemenea ideea și a denunțat că este vorba de “o provocare care urmărește doar protagonism mediatic”.

Unele formațiuni de centru-stânga au răspuns propunerii cu nedumerire. “Nu avem alte priorități?”, s-a întrebat Carlo Calenda, secretarul Acțiunii. Alessandra Maiorino, senatoare a Mișcării Cinci Stele, s-a arătat de asemenea sceptică: “Nu poți răspunde unei discriminări, chiar și milenare, cu o altă discriminare”, a spus ea.

În Partidul Democrat, proiectul de a privilegia numele matern a fost apărat. Deputata Laura Boldrini a aplaudat “orice încercare de a reda femeilor egalitatea care le-a fost negată prea mult timp”. Senatoarea Valeria Valente a semnalat că este vorba de “o bătălie de civilizație”. Și a adăugat: “Faptul că o propunere avangardistă vine de la un bărbat este o inovație pozitivă și curajoasă”. Senatoarea Anna Rossomando, din același partid, s-a pronunțat în aceeași linie: “În sfârșit, o voce masculină a constatat că secole la rând a existat o invizibilitate a femeii. Acum lipsește ultimul pas pentru a spune adio, cel puțin nominal, culturii patriarhale”, a spus ea.

Dezbaterea privind atribuirea numelor de familie, acum mai aprinsă, este prezentă de o jumătate de secol, timp în care Parlamentul nu a reușit să ajungă la o soluție durabilă. Primul proiect de lege pentru a considera numele matern datează din 1979 și a fost prezentat de socialista Maria Magnani Noya, care deja la acea dată denunța “o încălcare a egalității între bărbați și femei”. Propunerea a sfârșit abandonată într-un sertar.

Curtea Constituțională a devansat puterea legislativă și acum trei ani a deschis ușa liberei alegeri a numelor de familie, declarând că atribuirea implicită a celui patern este contrară Constituției. În sentința sa, se referea la “moștenirea unei concepții patriarhale a familiei”.

Cu toate acestea, președintele emerit al Curții Constituționale, Cesare Mirabelli, a clarificat că proiectul de lege al lui Dario Franceschini ar putea fi, de asemenea, considerat nelegitim, la fel ca obligația de a transmite exclusiv numele de familie patern copiilor.

Conform datelor Institutului național de statistică italian (ISTAT), în 2023, doar 6,2% dintre noii născuți au adoptat dublul nume de familie. Cifra sugerează că, fără o lege națională uniformă, este dificil ca practica dublului nume de familie să se extindă.

Read in other languages

Про автора

Elena este o jurnalistă specializată în cultură și artă. Articolele ei se remarcă prin stilul rafinat și înțelegerea profundă a proceselor artistice.