Europa trebuie „să devină independentă” de Statele Unite. Acesta este mesajul pe care liderii politici europeni l-au repetat constant odată confirmată animozitatea nedisimulată a Administrației Trump față de o mare parte a Europei, inclusiv față de UE însăși. În acest context, o idee care prinde contur în ultimele săptămâni este posibilitatea ca Europa să prioritizeze relațiile cu China ca alternativă la Statele Unite în plan comercial și al investițiilor.

Realitatea, însă, este că este foarte dificil ca China actuală să devină partenerul economic pe care Europa și l-ar dori. China se confruntă cu o serie de dificultăți atât la nivel intern, cât și în relațiile externe. Iar prioritatea lui Xi Jinping este rezolvarea acestor probleme. Pe de altă parte, Europa și-a exprimat de ani de zile îngrijorarea cu privire la practicile comerciale atât ale Guvernului, cât și ale companiilor chineze. Iar această îngrijorare nu va dispărea pur și simplu pentru că relațiile dintre Statele Unite și Europa s-au deteriorat.

Trebuie menționat că legăturile comerciale și de investiții dintre Europa și China sunt solide. China este al doilea cel mai mare partener comercial al UE, depășită doar de Statele Unite, cu o balanță comercială în sectorul bunurilor de 739 de miliarde de euro în 2023. Pe de altă parte, investițiile europene în țara asiatică au atins 6,4 miliarde de euro în 2023, o cifră care, deși nu este un record, indică faptul că firmele europene consideră încă China o parte importantă a lanțurilor lor de producție.

Acestea fiind spuse, structura economiei chineze a evoluat în ultimii ani, cu un impact negativ pentru companiile europene. Consumatorul chinez manifestă de mult timp o preferință crescândă pentru produsele interne, ceea ce afectează sectoare fundamentale ale economiei europene, precum automobilele sau produsele de îngrijire a pielii. În același timp, astăzi, companiile chineze se remarcă la nivel global în sectoare precum energiile regenerabile, bateriile electrice sau inteligența artificială. Prin urmare, China nu va absorbi posibilele exporturi europene în sectoare în care companiile sale sunt mai competitive.

La aceasta se adaugă problemele economice cu care China se confruntă de ani de zile. Se estimează că rata anuală de creștere se situează în jurul valorii de 5%, foarte departe de nivelurile de peste 10% de acum două decenii. Rata șomajului este de aproximativ 5%, dar urcă până la 16% în rândul lucrătorilor mai tineri. De aceea, nu ar trebui să surprindă faptul că prioritatea Guvernului Xi este îmbunătățirea situației economice a țării.

În acest sens, Guvernul chinez consideră că firmele sale trebuie să se concentreze pe stimularea economiei interne. Acest lucru are un impact negativ asupra posibilelor investiții chineze în Europa. De exemplu, este destul de comun să auzim în Europa Centrală și de Est că firmele chineze promit sume foarte mari de investiții pe care apoi nu le respectă. În schimb, companiile japoneze, sud-coreene și taiwaneze își respectă promisiunile de investiții, motiv pentru care sunt parteneri preferențiali pentru țări precum Slovacia, Polonia sau Republica Cehă. AESC și CATL, două companii chineze dedicate producerii de baterii electrice, au anunțat deschiderea unor fabrici în Spania, dar la fel au făcut și sud-coreenele Hyundai Mobis și Lotte Energy Materials.

Războiul comercial dintre China și Statele Unite are Europa ca victimă colaterală. De exemplu, restricțiile chineze asupra exporturilor de minerale utilizate în fabricarea tehnologiilor avansate nu afectează doar Statele Unite, ci și țările europene. Nu încape îndoială că Europa va fi prejudiciată dacă China continuă să ia măsuri de retorsiune ca răspuns la acțiunile întreprinse de Administrația Donald Trump.

Pandemia de COVID-19, care a evidențiat dependența europeană de China în privința unor produse de bază precum medicamentele, și sprijinul Chinei pentru invazia rusă a Ucrainei, inclusiv transferul de tehnologii cu dublă utilizare, au determinat UE să se concentreze pe consolidarea țesutului său industrial și a inovației la nivel paneuropean. Este pozitiv faptul că firma chineză de mașini electrice BYD construiește o fabrică în Ungaria, dar ceea ce își doresc cu adevărat liderii de afaceri și politici europeni este ca firmele auto europene să fie lideri la nivel mondial.

Există sectoare considerate strategice, cum ar fi energia nucleară, semiconductorii sau sistemele de armament de ultimă generație, care vor rămâne interzise investițiilor chineze, indiferent de politica lui Trump față de Europa. În schimb, investițiile din Coreea de Sud, Japonia sau Taiwan în aceste sectoare sunt primite cu brațele deschise.

Acestea sunt motive suficiente pentru a fi clar că China va rămâne un partener economic important pentru Europa. Dar nu va înlocui Statele Unite ca aliat comercial și de investiții.

Ramón Pacheco Pardo, profesor de Relații Internaționale la King’s College London și profesor KF-VUB Coreea la Universitatea Liberă din Bruxelles.

Autorul textului: Cristina Dumitru — Cristina este specializată în știri din domeniul sănătății din Spania, ea oferă informații precise și actualizate despre evenimentele medicale.