Forțele Armate Israeliene au bombardat vineri împrejurimile Beirutului pentru prima dată de la semnarea încetării focului în Liban, în noiembrie anul trecut. Mai exact, Dahiye, suburbiile șiite la sud de capitală, considerate un fief al Hezbollah, au retrăit scenele de panică cu care au conviețuit aproape zilnic în timpul celor peste două luni de conflict dintre Israel și Hezbollah anul trecut.

Atacul a fost însoțit de altele în sudul țării, care au provocat trei morți, la câteva ore după lansarea a două rachete din Liban. Israelul a desemnat ca țintă „obiective Hezbollah”, deși miliția șiită s-a grăbit să se disocieze de atac și să sublinieze „angajamentul” său față de acordul de armistițiu.

A fost un déjà vu, cu același ritual ca în războiul din 2024. Ca și atunci, a început cu un ordin către populație al purtătorului de cuvânt în limba arabă, Avichay Adraee, de a evacua rapid zona în fața iminenței unui bombardament aerian. Acesta îndemna oamenii să se îndepărteze la cel puțin 300 de metri de o clădire, situată lângă două școli, pe care a indicat-o pe o hartă și pe care ulterior a descris-o drept „o infrastructură de stocare a dronelor” Hezbollah.

Fum deasupra Dahiye după bombardamentul aerian israelian de vineri. Mohamed Azakir (REUTERS)

O oră mai târziu, a venit bombardamentul. Frica revenise deja în district, care fusese practic părăsit în timpul războiului și unde locuitorii au revenit treptat de atunci. Wissam Mehanna, un locuitor al cartierului Sainte Thérèse, a povestit pentru ziarul libanez L'Orient Le Jour că nu a putut să-și scoată mașina din clădire din cauza blocajului creat de fugă: „Era haos, oamenii se certau, oglinzile retrovizoare ale vehiculelor se loveau și motocicletele cădeau”.

Niciun grup nu a revendicat lansarea rachetelor, aparent nesofisticate (doar una a trecut pe teritoriul israelian, cealaltă a căzut în Liban), similar cu scenariul de săptămâna trecută: lansare de proiectile; amenințări din partea ministrului Apărării, Israel Katz; comunicat Hezbollah prin care se distanțează; și bombardamente. Atunci, acestea s-au limitat la sudul Libanului. Vineri, într-un mesaj calculat, dar incremental, au ajuns și la periferia capitalei.

Al doilea schimb de focuri în două săptămâni alimentează temerile privind destrămarea progresivă a unui armistițiu pe care, în practică, Hezbollah îl respectă în mare parte, iar Israelul îl încalcă. Statul evreu a ucis deja peste 100 de libanezi și menține trupe pe teritoriul libanez, profitând de poziția de forță dobândită după război, în care a eliminat întreaga conducere a partidului-miliție șiit, inclusiv liderul său, Hassan Nasrallah, considerat până atunci intangibil.

Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a verbalizat acest echilibru inegal de forțe, cu un Hezbollah slăbit militar și constrâns politic pe plan intern. „Ecuația s-a schimbat”, a subliniat el într-un comunicat. „Nu vom permite să se tragă asupra comunităților noastre, nici măcar un pic. Cine nu a interiorizat încă noua situație din Liban, a primit un memento suplimentar al determinării noastre”.

Este, de asemenea, o extindere timidă în restul regiunii a consecințelor deciziei recente a Israelului de a tăia accesul ajutorului umanitar și electricității în Gaza, de a rupe unilateral încetarea focului și de a relua bombardamentele neîncetate în enclava palestiniană, care au cauzat deja aproape 900 de morți în 11 zile, potrivit autorităților sanitare din Gaza. Doar rebelii Houthi din Yemen și – mai punctual – Hamas și Jihadul Islamic lansează în aceste zile proiectile împotriva Israelului, care au fost interceptate de sistemele de apărare antirachetă înainte de a provoca victime.

„Îndepărtarea de prăpastie”

Escaladarea a generat obișnuitele comunicate de îngrijorare, deși tonul relevă mai ales rugăminți și neputință. Șefa Biroului Națiunilor Unite de Coordonare Specială pentru Liban, Jeanine Hennis-Plasschaert, a asigurat pe contul său de pe rețeaua socială X că niciuna dintre cele două țări „nu își poate permite o altă rundă de conflict violent”, motiv pentru care „toți actorii trebuie să se îndepărteze imediat de prăpastie”.

„Este o perioadă critică pentru Liban și regiune. Orice schimb de focuri este unul în plus. O revenire la un conflict mai amplu în Liban ar fi devastatoare pentru populația civilă de ambele părți ale Liniei Albastre [linia de demarcație neoficială dintre cele două țări] și trebuie evitată cu orice preț”, a adăugat ea într-un comunicat.

Președintele Libanului, Joseph Aoun, a transmis un mesaj care arată voința noilor autorități (alese după război, reducând influența Hezbollah și punând capăt la doi ani de blocaj politic) de a evita un nou conflict, inclusiv prin respectarea părților cele mai explozive ale încetării focului: împiedicarea prezenței milițienilor și armelor Hezbollah. Schimbul de focuri, a subliniat Aoun, îi adâncește „determinarea și angajamentul” de a „construi și consolida” armata libaneză (cea responsabilă de această sarcină) și de a „extinde controlul asupra întregului” teritoriu național. Prim-ministrul, Najib Mikati (corectat din Nawaf Salam, care nu este PM), a calificat lansarea rachetelor drept „iresponsabilă” și a promis aducerea în fața justiției a celor responsabili.

Printre cei afectați de escaladare se numără și elevii libanezi. În timpul celor peste două luni de război, 40% dintre școli au funcționat doar ca adăposturi improvizate pentru cei strămutați de război, care au ajuns la 1,2 milioane, un număr imens într-o țară cu 5,3 milioane de locuitori. Cursurile au revenit la formatul fizic doar cu trei săptămâni înainte de încetarea focului și pentru 175.000 de elevi din zone relativ sigure.

Vineri, și de asemenea pentru prima dată în patru luni de armistițiu, școlile publice și private din regiunea de coastă Tyr și-au închis porțile de teama răspunsului previzibil al Israelului, potrivit agenției naționale de știri libaneze. Aceasta este zona în care un atac aerian israelian asupra unei clădiri a ucis două persoane sâmbăta trecută, în precedentul bombardament de represalii pentru lansarea de rachete. Ulterior, Ministerul Educației libanez a cerut evacuarea școlilor și universităților din Hadath, cartierul din Dahiye vizat de bombardament.