În câteva cuvinte
Tăierile de fonduri pentru cooperare internațională anunțate de administrația Trump generează îngrijorare în orașe din Africa, Asia și America Latină, afectând programe esențiale de sănătate (SIDA, malarie, tuberculoză) și dezvoltare. Reuniți la Paris, primarii și oficialii locali caută soluții alternative („Plan B”) pentru a compensa deficitul financiar, unii văzând situația ca pe o provocare dificilă, alții ca pe o oportunitate de a dezvolta soluții proprii, adaptate contextului local. Cooperarea între orașe și schimbul de bune practici sunt considerate cruciale în acest nou context.
Prevenirea şi tratamentul bolnavilor de SIDA, malarie şi tuberculoză, sprijin pentru copiii autişti, planuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului sau pentru stimularea pescuitului sustenabil realizat de femei. Programele finanţate din fonduri americane în numeroase oraşe din Africa, Asia şi America Latină sunt zeci. Dar primarii şi oficialii municipali din întreaga lume, reuniţi la Paris la mijlocul lunii martie, au recunoscut că încep deja să resimtă primele efecte ale tăierilor bugetare planificate de preşedintele Donald Trump, în special în domeniul sănătăţii. Provocarea este de a căuta un „plan B” pentru a umple golul – o misiune imposibilă, potrivit unora, o oportunitate de a găsi propriile soluţii şi metode, cred alţii.
„Trebuie să ne trezim şi să lucrăm pentru a găsi soluţii proprii, soluţii africane. Sunt o politiciană care crede că trebuie să facem lucrurile singuri, pentru că în Africa există resurse. Avem nevoie de timp, formare şi materiale... dar cred că avem tot ce ne trebuie pentru a reuşi”, a explicat pentru acest ziar Chilando Chitangala, primarul oraşului Lusaka.
În ţara sa, Zambia, fondurile americane sprijineau, printre altele, bolnavii de SIDA, malarie şi tuberculoză, promovau programe de sprijin şcolar şi de rezilienţă agricolă în faţa schimbărilor climatice şi luptau împotriva violenţei de gen. „Era un motor foarte important, dar acum ce putem face? Să ne trasăm planul B. De aceea, aceste întâlniri între primari sunt cruciale. Plec de la Paris cu idei foarte clare despre ce fac alte oraşe din Africa, Europa sau America pentru a îmbunătăţi sănătatea tinerilor sau pentru a interzice fumatul în locuri publice. Aceste soluţii pot fi apoi aplicate altor oraşe şi la nivel naţional”, a adăugat ea.
La Paris s-au reunit reprezentanţi din peste 60 de oraşe în cadrul unui summit al Alianţei Oraşelor Sănătoase, o reţea care grupează peste 70 de localităţi în care trăiesc peste 300 de milioane de persoane şi care beneficiază de sprijinul Bloomberg Philanthropies, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi entităţii sanitare Vital Strategies.
„Un plan B? Nu am un plan B. Depindeam de finanţarea americană pentru proiecte foarte specifice şi nu avem acei bani pentru a umple golul rămas. Deci este un moment foarte dificil”. Mohammad Azaz, cercetător de mediu, vorbeşte direct. În prezent, este responsabil pentru Corporaţia pentru nordul oraşului Dhaka (DNCC), un organism care aspiră să garanteze servicii mai bune locuitorilor din această parte a oraşului, în care trăiesc în total 22 de milioane de persoane. USAID finanţa în Dhaka programe pentru copii autişti şi pentru persoanele care migrează în oraşe, menţionează Azaz. „Sunt comunităţi foarte vulnerabile şi dacă aceste programe dispar din lipsă de fonduri, va însemna o marginalizare şi mai mare pentru ei”, regretă el.
În cadrul Alianţei Oraşelor Sănătoase, Dhaka, unul dintre cele mai poluate oraşe din lume, primeşte sprijin tehnic şi financiar pentru un proiect de îmbunătăţire a calităţii aerului, care constă în instalarea unor dispozitive de măsurare pentru a colecta date şi a informa sau alerta cetăţenii despre mişcările lor. „Provocarea pentru noi toţi este ca oraşele să fie locuri locuibile, iar tăierile din programele USAID ne afectează direct, deoarece eram dependenţi de finanţarea americană pentru programe foarte specifice”, explică el. „Provocările noastre sunt enorme şi aproape toate sunt legate de schimbările climatice, care provoacă dezastre, boli, poluare...”, adaugă Azaz.
„Un plan B? Nu am un plan B. Depindeam de finanţarea americană pentru proiecte foarte concrete şi nu avem acei bani pentru a umple golul rămas”
Mohammad Azaz, oficial în Dhaka
Adaptare şi căutare de noi fonduri
După preluarea preşedinţiei, Trump a decis că ţara sa nu va mai face parte din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi a anunţat că îngheaţă pentru 90 de zile fondurile pentru ajutorul pentru dezvoltare, pentru a-şi regândi continuitatea. Statele Unite erau responsabile pentru peste 40% din ajutorul umanitar global, canalizat în principal prin USAID, marea agenţie americană de cooperare internaţională. Unul dintre programele cele mai grav afectate de această decizie este Planul de Urgenţă al Preşedintelui SUA pentru Combaterea SIDA (PEPFAR), care din 2003 previne şi oferă tratamente pentru HIV şi a salvat 26 de milioane de vieţi, potrivit propriei entităţi.
O fetiţă rohingya ţine o canistră de apă cu logo-ul USAID, în tabăra de refugiaţi Cox's Bazar din Bangladesh, 16 martie 2025.
Mohammad Ponir Hossain (REUTERS)
Christian Lindmeier, purtătorul de cuvânt al OMS prezent la summitul de la Paris, a subliniat că Statele Unite şi orice alt membru al organizaţiei „pot face ce vor cu banii lor”, dar a insistat că „orice tăiere care ameninţă milioane de vieţi, cum ar fi bolnavii de malarie, SIDA sau tuberculoză, trebuie făcută din timp, pentru a garanta că programele şi organizaţiile se adaptează şi şocul este cât mai mic posibil”.
„Încă nu ştim valoarea acestor reduceri de fonduri, pentru că totul se schimbă tot timpul, dar acest lucru s-a mai întâmplat. Au existat tăieri şi ţările s-au adaptat, aşa că vom găsi alte surse de finanţare. Dacă o numim tocmai sănătate globală, este pentru că trebuie să lucrăm împreună pentru a atenua problemele globale”, a insistat el.
„Orice tăiere care ameninţă milioane de vieţi, cum ar fi bolnavii de malarie, SIDA sau tuberculoză, trebuie făcută din timp, pentru a garanta că programele şi organizaţiile se adaptează şi şocul este cât mai mic posibil”
Christian Lindmeier, OMS
Când Trump a anunţat că părăseşte OMS, preşedintele Argentinei, Javier Milei, a anunţat că şi ţara sa va ieşi din organizaţia multilaterală. Primarul oraşului Córdoba, Daniel Passerini, care face parte şi el din această alianţă a oraşelor, şi-a exprimat clar dezacordul la Paris faţă de această decizie.
„Este o greşeală. OMS has o traiectorie care îi garantează eficacitatea şi în oraşul meu credem că trebuie să fie rectorul politicilor sanitare pentru a proteja comunitatea. Vina pentru problemele lumii nu o are OMS şi astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să ne organizăm pentru a sprijini sănătatea publică globală”, a asigurat el într-un interviu acordat acestui ziar.
Potrivit lui Passerini, întâlnirea primarilor şi oficialilor municipali de la Paris a arătat importanţa strategică a relaţiilor dintre oraşe. „Când în lume eşuează relaţiile dintre ţări, funcţionează relaţiile dintre oraşe, pentru că acolo trăiesc oamenii şi acolo se vizualizează transformările”, a insistat el.
Compensarea deficitului
Pentru Erias Lukwago, primarul oraşului Kampala, capitala Ugandei, impactul tăierilor în lupta împotriva SIDA în oraşul şi ţara sa este deja un fapt. „În Kampala am reuşit să avem mai multe facilităţi pentru a sprijini persoanele cu SIDA şi acum, multe vor trebui să se închidă şi nu ştiu ce se va întâmpla cu acei oameni. Există tratamente care nu se mai administrează din lipsă de rezerve şi sarcini de prevenire care nu mai pot fi realizate”, a menţionat el.
ONUSIDA confirmă că impactul este deja palpabil în administrarea tratamentelor sau în diagnosticarea în Uganda. În această ţară africană există 1,4 milioane de persoane care trăiesc cu SIDA, iar numărul deceselor legate de HIV ajunge la 20.000. Potrivit ONG-urilor locale, cele 90 de zile de suspendare a serviciilor de luptă împotriva SIDA finanţate de Statele Unite vor duce la naşterea a peste 3.600 de copii cu HIV, deşi autorităţile au considerat că se publică cifre prea alarmiste despre efectul negativ al acestor tăieri.
Potrivit lui Lukwago, în Kampala vor fi afectate direct aproximativ 30.000 de persoane. „Sunt mulţi oameni. Am propus guvernului central să ia unele măsuri pentru a compensa deficitul din bugetul nostru 2025-26, care este în dezbatere, dar se pare că nu va fi atât de uşor să elibereze fondurile, iar provocările vor fi enorme”, afirmă el.
Florence Kuukyi, director de Săn&abrave;tate Publică la primăria din Accra, menţionează la rândul său un program de pescuit sănătos şi sigur finanţat de USAID, care ajuta în special femeile lucrătoare. „Simţim deja tăierile, există un gol financiar, s-au pierdut locuri de muncă şi acest lucru afectează grav sute de familii”, rezumă ea pentru acest ziar. În 2023, USAID a investit în Ghana 140 de milioane de dolari (129 de milioane de euro) în diverse proiecte de dezvoltare, de la agricultură, pescuit, sănătate, educaţie şi guvernanţă.
Responsabila explică faptul că autorităţile din Accra se gândesc deja cum să obţină finanţarea pe alte căi. „De aceea, reuniuni ca aceasta sunt importante. Fiecare oraş are un proiect care poate fi replicat în alte oraşe şi apoi la nivel naţional. De exemplu, în Accra avem o problemă gravă cu controlul căldurii. Multe oraşe africane se confruntă cu aceeaşi problemă. Informarea, povestirea şi preluarea ideilor în aceste forumuri este fundamentală”, a concluzionat ea.
