După ce schimbarea de poziție a Statelor Unite în războiul din Ucraina a agitat politica internațională și națională timp de săptămâni cu Consilii Europene, întâlniri bilaterale între puteri, vizite ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Casa Albă și summituri între șefii armatelor, Regele Spaniei s-a pronunțat luni clar și răspicat: „Dezbaterea despre Securitate și Apărare este urgentă”, a subliniat Felipe al VI-lea în discursul inaugural al celui de-al V-lea forum economic Wake Up Spain, organizat de El Español, intitulat „Provocările Spaniei în fața noii ordini mondiale”.

Mesajul și cuvântul „solidaritate” între europeni au predominat în discursul premergător celui al șefului statului spaniol. Aceste cuvinte au fost rostite de comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, care la prima oră a dimineții a avut o întâlnire cu ministrul Apărării, Margarita Robles, în care s-a discutat modul de creștere a capacităților defensive, în special cele din domeniul online, comunicațiilor și inteligenței artificiale. „Solidaritatea este cea mai importantă valoare a Uniunii noastre”, a continuat lituanianul, făcând o comparație cu imigrația. În definitiv, dacă există solidaritate cu Spania, Italia și Grecia în ceea ce privește gestionarea fluxurilor migratorii provenite din Africa, trebuie să existe și față de amenințarea pe care o reprezintă pentru țările din nordul și estul Europei Rusia lui Vladimir Putin și Belarusul lui Alexandr Lukașenko. „Apărarea [Europei] necesită solidaritate”, a conchis Kubilius, enumerând atacuri hibride, cibernetice și unele incidente în Germania, republicile baltice și chiar Spania, orchestrate de Moscova. „Putin urăște Uniunea Europeană și vrea să o distrugă (…). Toți suntem sub atac (…). Dacă vine furtuna, nimeni dintre noi nu va scăpa de distrugere”, a sentențiat el într-un discurs ferm.

În acest context, Felipe al VI-lea a spus, într-un mesaj lung, plin de aluzii la Europa, că există necesitatea ca statele membre „să își consolideze capacitățile” în materie de Securitate și Apărare, deoarece este o temă care va marca viitorul și generațiile următoare. Iar dezbaterea este în plină desfășurare: Statele Unite presează aliații NATO să crească cheltuielile pentru apărare dincolo de pragul de 2% din PIB, pe care Spania a promis în 2022 că îl va atinge în 2029, iar partenerii europeni dezbat zilnic cum să supraviețuiască fără sprijinul vital al Washingtonului în acest domeniu. „Spania este cea care decide cât cheltuiește și cum investește în Apărare”, a sugerat Kubilius într-un mesaj adresat Guvernului pentru a atinge acel 2% cât mai curând posibil. Executivul lui Pedro Sánchez asigură că va crește cheltuielile – fără a specifica cum sau când – dar la summitul NATO din iunie de la Haga (Țările de Jos) aliații vor trebui să își prezinte planurile și să arate lui Trump cât de departe au vrut, sau au putut, să ajungă. Felipe al VI-lea, totuși, a încercat să calmeze spiritele, spunând că efortul trebuie făcut pe baza unei analize integrale a riscurilor și amenințărilor, dar și a legăturilor, în special cea transatlantică cu SUA, „în ciuda a ceea ce se aude”.

În cadrul acestui forum, care va dura toată săptămâna, se va vorbi despre inovație, securitate economică, promovarea integrării pieței unice, reducerea dependenței energetice (de țări terțe precum Rusia sau China), inteligența artificială… Sunt teme în care „Spania are o oportunitate istorică de a contribui (…) din poziții de lider”, a spus Regele. Comisarul a încurajat, așadar, cheltuielile și investițiile, deoarece „Spania are o industrie de Apărare puternică” care poate genera oportunități de afaceri și dezvoltare în comunitățile locale, promovând „locuri de muncă, locuri de muncă, locuri de muncă”, a subliniat el, la fel cum a făcut și dimineața la ministerul condus de Robles.

Regele a marcat Al Doilea Război Mondial ca punct de inflexiune către sistemul care guvernează astăzi în Occident. Un sistem bazat pe democrația liberală și statul de drept, care a favorizat o lungă istorie de schimburi culturale, a redus barierele comerciale – într-un context în care zilnic apar noi impuneri de tarife între SUA, China și Bruxelles –, au proliferat progresele tehnologice, în fine, un „multilateralism care înseamnă dialog și cooperare [între țări]”. Cu toate acestea, Felipe al VI-lea consideră că acest sistem ar putea fi pus sub semnul întrebării. „Nu pare rezonabil să ne întoarcem pe acest drum care a costat atât de mult și să revenim la zonele de influență, la lumea relațiilor de putere și la un pur mercantilism fără reguli”, a spus el.