Prolifica scriitoare și filosofă franco-algeriană Hélène Cixous (Oran, 87 de ani) a câștigat luni Premiul Formentor pentru Literatură „pentru o operă literară care a extins cea mai ilustră moștenire a culturii europene”, a informat juriul în comunicatul său, subliniind „personalitatea stilului său, simțul său intrepid al suveranității creative și amploarea disciplinelor intelectuale pe care le-a integrat în opera sa numeroasă și proteică”. Autoarea a abordat diverse domenii, „filosofia, psihanaliza, lingvistica, istoria, memoria intimă și reveria onirică”. Nota adaugă despre Cixous că este o autoare „dispusă la interogarea permanentă și la privirea iscoditoare care dorește să nareze totul”.

Cixous a primit numeroase premii în țara sa și a fost recunoscută ca doctor honoris causa în universități din întreaga lume. „Prin intermediul a o sută de opere și peste șaizeci de ani de scriere meticuloasă și tenace, cu eseurile, romanele, piesele de teatru și activitatea sa academică, a contribuit decisiv la modelarea conștiinței femininului, a locului său în transformările secolului nostru și a emancipării sale de inerțiile oarbe ale istoriei”. Printre cărțile sale se numără eseurile La venue à l'écriture (publicat în română ca Venirea la scris) și Poètes en peinture. Écrits sur l'art: de Rembrandt à Nancy Spero; piese de teatru precum La Ville parjure ou le Réveil des Érinyes și cărți de ficțiune ca Les Rêveries de la femme sauvage și L'Amour du loup.

Născută în 1937, fiică a unei mame evreice așkenaze germane și a unui tată evreu sefard algerian, s-a mutat la Paris în 1955, a absolvit în 1959 și a obținut doctoratul în Litere în 1968. S-a specializat în literatura engleză, în special în opera lui James Joyce. În 1968, a publicat L'Exil de James Joyce ou l'Art du remplacement și, în anul următor, primul său roman, Dedans, o operă cu evocări autobiografice.

În 1969 a fost numită profesoară de Literatură Engleză la Universitatea Paris 8, iar cinci ani mai târziu a fondat Centre d’Études Féminines et d’Études de Genre, care a oferit primul program de doctorat în studii feminine din Europa. Este autoarea unei opere traduse în numeroase limbi și de mare influență în domeniul postmodernismului și al criticii feministe. Face parte din generația de intelectuali și scriitori francezi care au reînnoit gândirea contemporană, precum Derrida, Foucault, Bataille și Deleuze.

Comunicatul juriului subliniază că în cărțile sale „a dat seamă de rănile deschise de exil, nefericire și enigma adversității”. „Sensibilitatea și expertiza sa narativă i-au permis să dezvăluie cele mai ascunse suferințe ale experienței umane”. „Lupta sa tensionată și încordată cu cuvântul i-a permis să dea formă descoperirilor expresive inedite care au îmbogățit limba literară”.

Juriul, reunit la Valencia, a fost format din Claudia Casanova, Víctor Gómez Pin, Marta Rebón, Marta Segarra și, ca președinte, Basilio Baltasar. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc în octombrie la Teatro Real din Madrid.