În câteva cuvinte
Colectarea taxelor în Spania a atins niveluri aproape record în 2024, impulsionată în principal de impozitul pe profit, care a ajuns la cea mai mare valoare din ultimii 17 ani (aproape 40 miliarde euro), reflectând profitabilitatea ridicată a companiilor, similară perioadei pre-criză imobiliară. Creșteri semnificative s-au înregistrat și la impozitul pe venit și TVA, deși modificările legislative au temperat parțial avansul total al încasărilor fiscale.
Veniturile fiscale în Spania au crescut în 2024 cu peste 8% anual, apropiindu-se de recordul istoric de 295.000 de milioane de euro. Deși toate impozitele majore — impozitul pe venit (IRPF), TVA, impozitul pe profit și cele speciale — au contribuit la aceste cifre, cel care a avut cea mai mare pondere a fost cel aplicat companiilor, cu o creștere de 11,5% față de 2023 și o colectare de 39.096 milioane de euro. Este cea mai mare cifră înregistrată pentru acest impozit în aproape două decenii, fiind necesar să ne întoarcem la perioada anterioară exploziei bulei imobiliare pentru a găsi niveluri similare.
În 2006, veniturile din impozitul pe profit au ajuns la 37.000 de milioane de euro, crescând la 44.800 de milioane un an mai târziu. Cu toate acestea, colectarea s-a prăbușit cu peste 60% începând cu criza financiară din 2008, iar în anii cei mai grei ai acelei lungi recesiuni abia au atins 16.000 de milioane de euro, recuperându-se apoi foarte lent. O poveste similară s-a conturat în 2020, anul crizei sanitare legate de COVID-19. Atunci, veniturile din impozitul pe profit au scăzut la 15.800 de milioane, deși revenirea ulterioară a fost mai rapidă și mai substanțială.
Toate acestea s-au produs, în plus, într-un context marcat de o serie de modificări normative și de management care au acționat în detrimentul veniturilor publice în 2024, după cum explică Agenția Fiscală în raportul său lunar de colectare, publicat luni, din care sunt extrase toate datele.
Potrivit organismului dependent de Ministerul Finanțelor, creșterea colectării în 2024 „a fost limitată de impactul” unei serii de modificări normative și legale care, în cazul impozitului pe profit, au redus resursele cu aproape 2.200 de milioane de euro. În această lovitură dată veniturilor se remarcă anularea reformei impozitului pe profit întreprinsă de guvernul PP în 2016, decretată în ianuarie 2024 de Curtea Constituțională. Fără aceste impedimente și modificări, creșterea veniturilor publice din acest impozit ar fi fost de 18%, cu aproape șapte puncte procentuale mai mult decât cifra finală. Prin urmare, Agenția Fiscală estimează că profiturile nete ale companiilor, cele care rămân după plata taxelor către Fisc, vor crește cu peste 13% în 2024.
Profitul declarat în plățile fracționate (care funcționează ca un avans plătit de companii către Fisc) de către marile companii și grupuri a crescut cu peste 12%, ajungând la aproape 15% în cazul primelor și puțin peste 11% în cazul celor din urmă. „Creșterea acestor plăți fracționate (aproximativ 11%) a fost în linie cu aceste profituri și, logic, fiind componenta cu cea mai mare pondere în cadrul impozitului, a determinat rezultatele întregii taxe”, motivează agenția.
În ceea ce privește impozitul pe venit (IRPF), veniturile au avansat cu 7,6% în cursul anului trecut, până la 129.408 milioane de euro. Acest impozit, însă, a fost de asemenea afectat de modificările normative, care au însemnat o pierdere de aproximativ 3.200 de milioane, estimează agenția. Astfel, fără acest impact, „creșterea veniturilor ar fi de 10,2%, cifră compatibilă cu o creștere a veniturilor gospodăriilor în jur de 8,5% și cu majorarea cotei efective derivată din creșterea salariilor și pensiilor”.
Potrivit detaliilor oferite de agenție, creșterea veniturilor s-a bazat, fundamental, pe creșterea ocupării forței de muncă și a salariilor, precum și pe evoluția favorabilă a reținerilor la sursă din veniturile din muncă și capital mobiliar. Cu toate acestea, alte organisme, cum ar fi Banca Spaniei, Autoritatea Fiscală sau Funcas, au subliniat recent impactul pe care l-a avut inflația asupra veniturilor și impactul progresivității la rece, un fenomen care apare atunci când baremul de impozitare nu este actualizat cu IPC. Agenția, însă, pune accentul pe o serie de măsuri implementate de Guvern, cum ar fi creșterea deducerii pentru veniturile din muncă, care au redus încasările la bugetul public cu aproape 1.500 de milioane.
Ca o curiozitate, raportul menționează o pierdere de venituri de aproape 600 de milioane la impozitul de solidaritate pe marile averi, ca urmare a reactivării impozitului pe patrimoniu de către comunitățile autonome pentru a păstra în bugetele proprii bani care, altfel, ar fi ajuns la Administrația centrală.
În ceea ce privește impozitele indirecte, veniturile din TVA au crescut cu 7,9%. Pe de o parte, cheltuielile finale supuse impozitului au crescut cu aproximativ 6%. Pe de altă parte, pentru a atinge creșterea veniturilor, trebuie să luăm în considerare eliminarea progresivă a reducerilor de cote la produsele energetice, pe lângă existența altor măsuri cu impact pozitiv asupra veniturilor (amânări, încasări și rambursări extraordinare), după cum subliniază agenția. În total, toate aceste elemente au majorat colectarea cu peste 1.700 de milioane.
La rândul său, creșterea veniturilor din impozitele speciale a fost de 6,6%. Trebuie avut în vedere, subliniază raportul, că în 2024 s-a recuperat impozitul pe electricitate, „rezidual din septembrie 2021 prin reducerea cotei de la 5,11% la 0,5% pentru a compensa parțial creșterea prețurilor”. În plus, în 2024 s-a aplicat pe parcursul a 12 luni impozitul pe ambalajele din plastic nereutilizabile, introdus în 2023. „Dacă se corectează colectarea pentru aceste două motive, care au însemnat puțin peste 1.000 de milioane, creșterea veniturilor ar fi fost de doar 1,7%”, evidențiază agenția.
