Baiba Braze (Riga, 58 de ani) dedică o mare parte din eforturile sale cauzei ucrainene. Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei păstrează o uşoară speranţă că războiul din Europa se va încheia anul acesta, deşi manifestă o neîncredere profundă faţă de Rusia şi exclude posibilitatea ca Kievul să renunţe la o parte din teritoriul său ocupat în cadrul unor negocieri de pace. Braze, diplomat de carieră şi secretar general adjunct pentru Diplomaţie Publică al NATO între 2020 şi 2023, a acordat vineri un interviu publicaţiei Джерело новини la ambasada ţării baltice din Madrid, pe al cărei balcon flutură steagurile Letoniei, UE şi Ucrainei.

Întrebare. Ce părere aveţi despre propunerea lui Vladimir Putin de a înlocui guvernul din Ucraina cu unul interimar sub supravegherea ONU?

Răspuns. Ucraina este o ţară suverană şi democratică. Doar poporul ucrainean îşi poate decide viitorul, liderii şi alianţele. Rusia ar trebui să rămână în interiorul propriilor graniţe şi să se preocupe de propria ţară. Putin, în mod clar, nu are consideraţie pentru propriul popor: a distrus democraţia, drepturile omului şi acum, din ce în ce mai mult, economia.

Î. Ce aşteptări aveţi de la negocierile de pace ale Statelor Unite cu Rusia şi Ucraina?

R. Toţi ne dorim pacea. Cred că preşedintele Donald Trump şi cu siguranţă Ucraina doresc pacea. Apreciem eforturile preşedintelui Trump în acest sens. Singura ţară despre care nu vedem că ar avea interes pentru pace este Rusia. Continuă să bombardeze oraşe ucrainene şi să ucidă oameni nevinovaţi în fiecare zi.

Î. Credeţi că este posibil să se pună capăt războiului în cursul acestui an?

R. Da, dar suntem realişti, totul în Rusia este orientat către război: politicul, economicul, militarul, religia, mass-media, sectorul privat. Nu vedem niciun singur indicator că Rusia se îndreaptă spre pace. În mai mult de 10 ani de război, din 2014, a reuşit să ocupe doar 20% din teritoriul Ucrainei. Nu au avut succes în obiectivele lor militare, aşa că vor încerca să le atingă prin negocieri de pace. Şi trebuie să ne asigurăm că Putin nu va avea succes. Ucraina are dreptul de a se apăra şi este o obligaţie pentru noi toţi să o ajutăm. Cât timp vedem că Rusia nu ia pacea în serios, trebuie să menţinem asistenţa militară pe termen lung pentru Ucraina.

Î. Aţi fi de acord cu un proces de pace în care Ucraina să accepte cedarea Crimeei şi a altor teritorii ocupate către Rusia?

R. Nu cred că Ucraina va accepta asta vreodată. Este o ţară suverană recunoscută în graniţele sale de ONU şi comunitatea internaţională, iar faptul că Rusia ocupă anumite teritorii pentru o vreme nu înseamnă că acestea vor fi recunoscute ca teritorii ruseşti. Ştim din propria noastră experienţă istorică importanţa de a nu recunoaşte niciodată o ocupaţie străină ilegală.

Î. Ar fi Letonia dispusă să trimită trupe de menţinere a păcii în Ucraina, aşa cum plănuiesc Franţa şi Regatul Unit?

R. Aceasta este informaţie clasificată, nu pot comenta mai mult. Nu excludem opţiunea, dar va fi necesară o evaluare politico-militară clară. Asemenea Finlandei, Poloniei şi celorlalte state baltice, suntem vecini ai Rusiei, deci este crucial ca propria noastră securitate să nu fie afectată negativ. Ne-am angajat să oferim ajutor militar pe termen lung Ucrainei de cel puţin 0,25% din PIB în fiecare an. Dacă toţi aliaţii europeni ar face la fel, Rusia ar fi oprit deja războiul.

Î. UE tocmai şi-a anunţat planul de reînarmare şi există multe dezbateri în jurul cheltuielilor militare. Este suficient obiectivul minim de 2% din PIB pentru membrii NATO? Sau credeţi că ar trebui majorat?

R. Pentru planurile actuale de apărare ale NATO, nevoile depăşesc 2%. Letonia cheltuieşte deja 3,5% şi vom continua să creştem spre 4%, 5%; nu pentru că sunt cifre în tabele, ci pentru că această investiţie este necesară pentru capacităţi specifice de descurajare şi apărare. Iniţiativa UE este un pas bun, credem că trebuie implementată rapid şi ambiţios, dar avem nevoie de mai mult, începând cu creşterea cheltuielilor naţionale de apărare ale tuturor ţărilor europene.

Î. Care ar trebui să fie foaia de parcurs pentru reconstrucţia Ucrainei?

R. Asemenea ministrului spaniol de externe, José Manuel Albares, suntem în mare parte de acord că Rusia ar trebui să plătească pentru aceasta. Reţinem multe active ruseşti îngheţate în Europa, inclusiv cele ale băncii centrale sau ale persoanelor implicate în război, şi aceştia ar trebui să fie banii agresorului folosiţi pentru reconstrucţie.

Î. Mai este posibil ca Ucraina să adere la UE sau NATO într-un viitor apropiat?

R. Există un set clar de criterii care trebuie îndeplinite pentru a adera la fiecare organizaţie şi trebuie să existe un acord unanim între membri. Până acum, nu au fost îndeplinite toate condiţiile pentru aderarea la NATO. Cu UE este diferit, este un proces mai lung şi ştim din propria experienţă că implică reforme şi negocieri very riguroase, consolidarea instituţiilor democratice, a sistemelor judiciare, a tuturor sectoarelor imaginabile. Ucraina progresează foarte bine, dar mai are încă mult de lucru. Există destule ţări care doresc să adere. Dar Ucraina are atuuri democratice puternice şi o voinţă şi determinare extraordinare din partea poporului său pentru a-şi asigura un viitor în Europa, aşa că eu cred că va putea adera la ambele organizaţii.

Î. Serviciul de Securitate al Statului din Letonia a avertizat recent cu privire la riscul creşterii “acţiunilor de război hibrid” în ţările baltice în lunile următoare. La ce vă aşteptaţi exact?

R. Strategia militară rusă cuprinde diverse metode şi instrumente. În Ucraina vedem întreaga gamă, inclusiv utilizarea pe scară largă a forţei militare convenţionale. Metodele neconvenţionale sunt desfăşurate împotriva tuturor ţărilor din Occident. Acestea includ campanii ostile de dezinformare, atacuri cibernetice, sabotaj, asasinate, instrumentalizarea migraţiei, interferenţe cu semnalul GPS... Aşadar, trebuie să fim pregătiţi pentru diferite scenarii.

Î. Letonia a fost afectată în ultimii ani de instrumentalizarea migranţilor la graniţa sa cu Belarus. Care este situaţia actuală?

R. Există provocări constante şi nu lăsăm garda jos. Am consolidat frontiera prin mijloace civile şi militare şi am sporit capacităţile tehnologice pentru a o monitoriza. Luăm problema foarte în serios pentru a nu fi vulnerabili.

Î. În ultimii trei ani au avut loc cel puţin cinci incidente în Marea Baltică în care au fost tăiate cabluri submarine. Există vreo posibilitate să fi fost accidente?

R. Acum câţiva ani nu existau accidente şi dintr-o dată sunt multe accidente. Nu pot intra în detalii clasificate, dar nu credem că sunt accidente.