În câteva cuvinte
Lidera extremistă Marine Le Pen a fost condamnată la închisoare și a primit o interdicție politică de cinci ani, compromițându-i șansele la prezidențialele din 2027. Partidul său, Reuniunea Națională, prin vocea lui Jordan Bardella, cheamă la proteste pașnice, deși există temeri legate de posibile dezordini. Le Pen denunță o „imixtiune politică” a justiției, o perspectivă care generează diviziuni în clasa politică franceză. Procurorul șef al Curții de Casație apără independența deciziei judecătorești.
Președinta tribunalului corecțional din Paris a pronunțat luni o sentință istorică, condamnând-o pe lidera partidului de extremă dreapta Reuniunea Națională (RN), Marine Le Pen, la patru ani de închisoare și la o interdicție politică de cinci ani. Pedeapsa anulează practic șansele celei care a candidat de trei ori la alegerile prezidențiale din Franța de a mai încerca în 2027, ocazia cu care ar fi putut fi cel mai aproape de victorie.
Această circumstanță divizează radical clasa politică a țării și electoratul, fracturat între cei care văd o decizie politică a judecătorilor și cei care, pur și simplu, cred că s-a aplicat legea. Primii, însă, vor constitui materialul uman pe care RN își va construi acum lupta.
Președintele partidului de extremă dreapta și succesorul desemnat al lui Le Pen, Jordan Bardella, a început deja să agite spiritele și să pregătească mobilizări. Marți dimineață, într-un interviu televizat la postul conservator CNews, i-a chemat pe francezi să „se indigneze”. „Vom convoca în acest weekend mobilizări și proteste pașnice și calme”, a semnalat el. Problema pentru RN, un partid al legii și ordinii, este însă riscul ca mobilizările să degenereze în dezordini publice.
Fantoma asaltului asupra Capitoliului este foarte prezentă în rândurile partidului. „Nu fac un apel la acte care ar putea servi drept argumente adversarilor noștri. Condamn cu mare fermitate amenințările proferate la adresa magistraților. Deciziile pot fi combătute politic, prin drept, dar nu prin violență fizică. Condamnăm orice formă de violență sau amenințare, inclusiv cea verbală”, a declarat Bardella, conștient de riscul pe care îl implică scoaterea în stradă a mii de oameni pentru a protesta împotriva sistemului.
Le Pen, la rândul său, a început și ea să își inflameze susținătorii într-o întâlnire cu deputații săi. „Ceea ce tocmai s-a întâmplat este un scandal democratic de o asemenea magnitudine, o adevărată rușine pentru țara noastră”, a manifestat ea. „Cum îl vor putea apăra pe domnul Navalnîi? Cum îl vor putea apăra pe principalul opozant al domnului Erdogan, care în prezent este încarcerat?”, a enumerat ea, citând și candidatul român exclus din alegerile prezidențiale. „Ingerința magistraților în alegerile prezidențiale, iată ce reprezintă o tulburare a ordinii publice”, a atacat ea. „Sistemul a apăsat butonul bombei nucleare cu această afacere”.
Diviziunea în această problemă atinge și clasa politică, care încearcă să adopte o viziune coerentă în aceste ore pentru a analiza chestiunea. „Franța este singura țară unde se face așa ceva”. Cuvintele, pronunțate într-o reuniune restrânsă cu deputați, dezvăluie un anumit mod de gândire al unei părți a politicii. În acest caz, relevant este că au fost pronunțate de prim-ministrul Franței, François Bayrou. Și dincolo de dezacordul său tehnic cu decizia judecătorilor în cazul Marine Le Pen, merită amintit că a fost investigat și condamnat într-un caz practic identic. La fel ca Jean-Luc Mélenchon, liderul Franței Nesupuse, care a criticat și el decizia.
Procurorul șef al Curții de Casație, Rémy Heitz, cea mai înaltă instanță judiciară din Franța, a apărat marți sentința împotriva lui Marine Le Pen, acuzată că ar fi motivată politic pentru a împiedica lidera extremei drepte să ajungă la președinția franceză. „Justiția nu este politică. Această decizie nu a fost politică”, a afirmat Heitz, într-un interviu pentru postul de radio RTL.
