Anunțul că TVE va lansa în Catalonia un canal de televiziune integral în limba catalană este o veste excelentă. O face o entitate publică ce în 1959 a realizat prima emisiune în catalană de la Miramar («La ferida lluminosa»). Și care în anii șaptezeci a programat un circuit catalan ce a găzduit mai mult de o îndrăzneală informativă. Deja în 1980, un grup de lucrători de la TVE a publicat un manifest care susținea crearea, din partea TVE, a unui canal în catalană. Dar intențiile lui Jordi Pujol și ale PSOE erau altele. Unul dorea un canal unde să poată decide ce se difuzează și ce nu, iar unele sectoare ale partidului de la guvernare nu doreau ca televiziunea catalană să fie mai mult decât un eșantion antropologic. A câștigat Pujol și au apărut TV3 și Canal 33 sub tutela Generalitat. Tocmai de aceea este relevant că acum Junts și ERC sprijină acest proiect din funcțiile pe care le ocupă în consiliul de administrație al RTVE. Va goli La 2 de grila sa parțială în catalană, iar acoperirea teritorială va fi Catalonia.

Așa cum era previzibil, deja se aud voci nemulțumite care nu văd acest lucru ca pe un angajament al RTVE față de «diversitatea lingvistică a Spaniei», ci ca pe un cadou, încă unul, făcut independenților. Și există și critici că prin antenă nu acoperă toate teritoriile unde se vorbește catalana, ignorând că prin internet totul poate fi văzut, chiar și în Kathmandu.

Noul canal va fi, se spune, operațional în luna octombrie viitoare, iar emisiunile de test vor începe în jurul datei de 11 septembrie. O primă asemănare cu TV3, care a debutat în teste pe 10 septembrie 1983, dar nu a început emisiunile regulate până în ianuarie anul următor. Însă unde analogiile sunt izbitoare este în asemănarea numelui noului canal, 2Cat, cu cel adoptat în 2023 de Corporația Catalană de Media Audiovizuale, 3Cat. În măsura în care 2Cat moștenește și extinde sarcina La 2, există motive pentru a explica marca, dar există și motive pentru a crede într-o viclenie, o idee de marketing, pentru a se poziționa în față, cel puțin nominal. Desigur, 2Cat este un canal 24 de ore, iar 3Cat identifică o corporație care include canalele sale de televiziune și radio.

Previzibila controversă privind denumirea 2Cat ar putea fi evitată dacă nu am veni, în cazul televiziunii, dintr-o tradiție onomastică unde se impun numerele naturale, deși cu un anumit parfum de ordinalitate. Este păcat că în atâtea țări persistă o voință numerativă la botezarea posturilor generaliste de televiziune. De exemplu, Franța cu postul privat TF1 și cele publice France 2, France 3 sau France 5. În Germania există posturile publice La Primera și La Segunda sau cele private Pro 7 și Sat1. Bertelsmann, fără atâtea complicații, este principalul acționar al RTL. Rezultă mai comod sistemul american al marilor rețele (ABC, NBC sau CBS). Curios, nici în Belgia nu se numerotează, unde canalele televiziunii publice se identifică prin limba folosită (VRT pentru comunitatea flamandă; RTBF, pentru cea valonă și BRF pentru comunitatea vorbitoare de germană).

În Spania, al doilea canal, în epoca lui Manuel Fraga Iribarne, era cunoscut după tehnologia folosită, UHF. Cu toate acestea, curând a intrat numerotarea posturilor publice și, ulterior, a celor private. Iar TV3 a adoptat numerotarea televiziunii spaniole, lucru care îi este reproșat și astăzi de cei care susțin că postul catalan nu este suficient de catalan (?!).

Dar este o dezbatere minoră, deoarece numele nu definește lucrul în sine. Important este să putem avea televiziuni publice bune, care să concureze curat și amiabil, și care să reprezinte o consolidare a ofertei media în limba catalană și a industriei audiovizuale.