Criza locuințelor din Barcelona a ajuns marți pe prima pagină a ediției internaționale a ziarului The New York Times. Articolul este semnat de jurnalista Liz Alderman și include două fotografii: una principală cu Casa Orsola, simbol al luptei chiriașilor împotriva fondurilor de investiții care cumpără clădiri și își evacuează locuitorii, și alta cu doi locuitori ai așa-numitului Bloc Papallona, care de asemenea tocmai a fost cumpărat. Titlul reportajului este «City of lost homes and hope», «orașul caselor pierdute și al speranței», tradus în spaniolă. În ediția digitală, unde știrea a fost publicată duminica trecută, 30 martie, titlul este «Barcelona devine zona zero a dilemei locuințelor din Europa», iar subtitlul: «Problemele orașului spaniol reflectă o criză mai amplă a locuințelor accesibile, care se extinde rapid în întreaga Europă și generează inegalitate».

Autoarea reportajului, care a petrecut cinci zile în oraș, a intervievat locuitori ai clădirilor care au fost cumpărate și ai căror noi proprietari nu reînnoiesc contractele chiriașilor (precum menționata Casa Papallona sau clădirea cu 120 de apartamente de pe strada Tarragona), membri ai sindicatelor chiriașilor, fondatorul portalului imobiliar Idealista, Jesús Encinar, sau președintele Generalitat (guvernul regional catalan), Salvador Illa, și primarul Barcelonei, Jaume Collboni. Prin intermediul datelor și al vocilor lor, se relatează cum, din 2015, «aproape o zecime din fondul imobiliar al Spaniei a fost achiziționat de investitori sau transformat în chirii turistice». «Penuria a contribuit la creșterea prețurilor mult mai rapid decât salariile, lăsând locuințele accesibile la îndemâna multora», a constatat jurnalista. În acest context, afirmă că «Barcelona a devenit epicentrul dilemei imobiliare spaniole și un creuzet al provocărilor pentru a încerca să o soluționeze».

Textul descrie transformarea locuințelor în active imobiliare și impactul apartamentelor turistice sau de scurtă ședere (chirii sezoniere), modul în care proprietarii eludează legislațiile în vigoare și cum creșterea prețurilor, care nu corespunde unei creșteri a salariilor, devine o sursă de inegalitate. Un aspect despre care insistă că se întâmplă și în orașe din alte țări europene. Pe lângă mărturiile celor afectați, vocile lui Illa și Collboni enumeră planurile lor de a construi 50.000 de locuințe accesibile (în cazul Generalitat) sau de a închide apartamentele turistice (în cazul Primăriei). «Locuința trebuie să fie un drept, nu o afacere», afirmă președintele. «Este urgent să abordăm problema». De asemenea, menționează alianța orașelor europene promovată de Barcelona, care solicită urgent fonduri pentru locuințe accesibile. Jurnalista semnalează și achiziționarea Casei Orsola de către primăria Barcelonei și fundația Hábitat 3.