Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a încercat să transmită un mesaj de liniște partenerilor săi din NATO în cadrul primei reuniuni ministeriale a Alianței de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Rubio a respins temerile că Statele Unite se vor retrage din NATO, calificându-le drept «isterie și hiperbolă» mediatică, deși mulți dintre aliații săi solicitau tocmai o astfel de garanție în timpul primei vizite la Bruxelles a șefului diplomației americane.

Washington este și va rămâne în Alianța Atlantică, a afirmat Rubio, însă a stabilit un preț pentru aceasta: țările membre trebuie să se angajeze să își mărească cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB într-un viitor nu imediat, dar cu o «cale realistă» pentru atingerea acestui obiectiv. Până acum, ținta era de 2%, dar Trump a menționat deja acest procent de 5% la scurt timp după preluarea mandatului.

«Statele Unite sunt la fel de active în NATO ca întotdeauna. Isteria și hiperbolele pe care le văd în mass-media (...) nu sunt justificate. Președintele Trump a clarificat că sprijină NATO. Vom rămâne în NATO», a declarat Rubio la sosirea sa la sediul Alianței din Bruxelles, unde participă joi și vineri la summitul miniștrilor de Externe ai țărilor aliate.

Totuși, a indicat el, Washington se așteaptă ca ceilalți aliați să facă mai mult și să ajungă la un angajament cât mai curând posibil pentru a urma o «cale realistă» care să îi ducă la creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, deși a evitat să stabilească un calendar precis.

«Vrem să plecăm de aici înțelegând că fiecare membru al Alianței se află pe o cale realistă pentru a îndeplini promisiunea de a ajunge la cheltuieli de 5%» din PIB, a subliniat Rubio, adăugând că și Statele Unite «vor trebui să își mărească procentul».

Conștient că chiar și propria sa țară este încă departe de această țintă – conform datelor NATO, SUA au alocat 3,38% din PIB pentru apărare în 2024, iar în perspectiva summitului anual de la Haga din iunie, angajamentul actual este în jur de 3% sau 3,5% – Rubio a reiterat că nu este un obiectiv imediat: «Nimeni nu se așteaptă ca acest lucru să se poată face într-un an sau doi», a indicat el. Dar, a insistat, «drumul trebuie să fie real».

Americanul, care în ajun a discutat telefonic cu ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares – Spania fiind la coada clasamentului în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, neatingând încă nici măcar ținta de 2% stabilită în 2014 – a reamintit că aliații se numără printre cele mai dezvoltate economii ale lumii și că, prin urmare, «au capacitatea de a face mai mult».

«Înțelegem că este un angajament. Trebuie să îl facem în fiecare an în țara noastră. Vă asigur că și noi avem nevoi interne, dar am prioritizat apărarea datorită rolului pe care l-am jucat în lume și dorim ca partenerii noștri să facă la fel», a semnalat el.

«Și înțeleg că, din cauza politicilor interne, după decenii de construire a unor vaste rețele de securitate socială, poate nu doresc să renunțe la acestea și să investească mai mult în securitatea națională, dar evenimentele din ultimii ani, un război terestru la scară largă în inima Europei, sunt un memento că puterea militară rămâne necesară ca element de descurajare», a adăugat el, într-o posibilă referire indirectă la țări precum Spania. Președintele Guvernului spaniol, Pedro Sánchez, a afirmat emfatic că eforturile pentru creșterea apărării colective a Europei se vor realiza «fără a atinge un cent din cheltuielile sociale sau de mediu».

Deși le consideră «hiperbole», temerile privind retragerea umbrelei de securitate americane pentru aliații europeni din NATO sunt foarte reale. Nu doar din cauza amenințărilor lui Trump, chiar dinainte de a reveni la Casa Albă, ci și pentru că în vizita anterioară a unui înalt demnitar american la Bruxelles, Secretarul Apărării, Pete Hegseth, acesta i-a lăsat reci pe omologii săi europeni spunându-le «direct și fără ambiguități» că centrul de interes american nu mai este Europa, ci alte regiuni, în special China. Mai multe țări au anticipat că una dintre prioritățile noii întâlniri din capitala belgiană era primirea de garanții de la Washington că rămâne angajat față de alianță al cărei pilon indispensabil a fost în cei aproape 76 de ani de existență.

De altfel, însuși Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a abordat această chestiune la sosirea sa joi la reuniune. SUA «nu au planuri pentru o reducere bruscă a prezenței lor în Europa (...) dar știm că, fiind superputerea care este, trebuie să se ocupe și de alte scenarii», a declarat el jurnaliștilor, subliniind că dorința Washingtonului ca Europa să facă mai mult pentru propria securitate nu este nouă.

Chiar și fără a lua în calcul ținta – considerată de mulți de neatins pe termen scurt – de 5%, discursul presant din cadrul NATO pentru creșterea cheltuielilor de apărare, reiterat de mai mulți miniștri atât la Bruxelles joi, cât și la summitul informal al miniștrilor apărării din UE care se desfășoară în paralel la Varșovia, complică calendarul spaniol. Guvernul spaniol s-a angajat în ultimele zile și săptămâni să accelereze calendarul pentru a îndeplini «foarte anticipat» creșterea cheltuielilor militare spaniole, care inițial prevedea atingerea pragului de 2% în 2029. Se așteaptă ca Sánchez să anunțe noul calendar înainte de summitul de la Haga, de la sfârșitul lunii iunie.