Statele Unite au declanșat un război comercial prin anunțarea unei taxe generale minime de 10% pentru toate importurile, pe lângă tarife specifice pentru partenerii săi comerciali.

Aceste noi tarife sunt calculate folosind o formulă care, în esență, ia în considerare doar deficitul comercial al SUA cu partenerii săi. Graficul compară balanța comercială a americanilor cu fiecare dintre cei 30 de parteneri comerciali principali în anul 2024 cu tariful anunțat miercurea trecută. Relația este clară.

În acest grafic se observă particularitățile noilor tarife anunțate de Trump. China, țara cu care SUA are cel mai mare deficit comercial, este și cea căreia i se va impune cea mai mare taxă. Țara asiatică avea deja tarife de 20%, la care se adaugă noua taxă de 34%. Mexic și Canada scapă de noul val de taxe, deși sufereau deja un tarif de 25% pentru majoritatea exporturilor lor.

Uniunea Europeană a fost considerată în ansamblu, iar tariful este același pentru toate cele 27 de state membre, 20%, indiferent de balanța lor comercială.

Cele cinci reguli nedemonstrabile pentru determinarea tarifelor

Formula nu respectă cu strictețe metodologia presupus complexă pe care Trump a aprobat-o în februarie anul trecut când a demarat procesul. Președintele a semnat un ordin care includea cinci elemente pentru a stabili nivelul tarifar care ar trebui aplicat fiecărei țări, deși acestea sunt atât de ample încât orice tarif dorit era posibil.

Primul element prevăzut pentru aplicarea tarifelor reciproce era luarea în considerare a taxelor pe care fiecare țară le aplică în prezent produselor americane. Există o relație între taxele existente și anunțul lui Trump de la Casa Albă. Cu toate acestea, răspunsul american a fost mult mai ferm. De exemplu, Regatul Unit avea o taxă medie pe produsele americane de 3,3%, conform Organizației Mondiale a Comerțului. În tabelul prezentat de Trump la Casa Albă, produsele britanice vor plăti acum 10% la trecerea frontierei americane.

Al doilea element viza orice «impozit nedrept, discriminatoriu sau extrateritorial impus de partenerii comerciali companiilor, lucrătorilor și consumatorilor din Statele Unite, inclusiv taxa pe valoarea adăugată». În logica guvernului american, există țări care scumpeau în mod nedrept produsele americane prin acest tip de impozite, cum ar fi TVA-ul, pe care Washingtonul îl interpreta fără fundament ca o barieră comercială. Dar această logică nu pare să aibă legătură cu noile tarife: statele cu impozitele cele mai mari sunt cele care au primit taxele cele mai mici. De exemplu, țări precum India și Japonia se confruntă cu un tarif similar (aproximativ 25%), deși țara niponă impozitează achizițiile cu 7 puncte procentuale mai puțin decât indienii.

Restul elementelor sunt mai ample. A treia regulă se referă la «bariere sau măsuri non-tarifare și acte, politici sau practici nedrepte sau dăunătoare, inclusiv subvenții și cerințe de reglementare oneroase pentru companiile americane care operează în alte țări». Niciuna dintre aceste măsuri nu este ușor de cuantificat, deoarece Casa Albă nu a oferit indicii despre practicile la care face referire. Regulile a patra și a cincea contemplau concepte la fel de largi precum manipularea valutară, salariile mici și orice altă practică considerată nedreaptă sau neloială.

Metodologie

Datele privind balanța comercială sunt date din 2024 de la biroul de recensământ al SUA. Tariful considerat în vigoare este un calcul al Organizației Mondiale a Comerțului, al tarifului mediu pe care fiecare țară îl percepe Statelor Unite. Cifrele TVA se bazează pe datele medii ale impozitului fiecărei țări din raportul firmei de consultanță PwC, datele rămase sunt de la Our World In Data. Formula și toate celelalte calcule au fost realizate cu datele publicate de Casa Albă miercurea trecută. Țările incluse în articol sunt cei 30 de parteneri comerciali principali ai Statelor Unite.