Washingtonul nu încetează presiunile asupra Groenlandei. La câteva ore după ce prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a avertizat Statele Unite din insula arctică că nu poate anexa teritoriul altei țări, secretarul de Stat american, Marco Rubio, a răspuns vineri de la Bruxelles. Potrivit șefului diplomației lui Donald Trump, înșiși groenlandezii sunt cei care nu doresc să facă parte din Danemarca, o țară membră a Uniunii Europene și aliată a Statelor Unite în cadrul NATO.

«Groenlandezii au arătat clar că doresc să fie independenți. Danemarca ar trebui să se concentreze pe faptul că Groenlanda nu dorește să facă parte din Danemarca», a susținut Rubio la finalul a două zile de întâlniri la sediul Alianței Atlantice, în timp ce Frederiksen își încheia o vizită de trei zile pe insula arctică, axată pe «consolidarea unității» în fața presiunilor de la Washington.

În ciuda preocupării crescânde a partenerilor europeni față de tensiunea din jurul Groenlandei, chestiunea nu a fost tratată oficial la summitul miniștrilor de Externe ai NATO. În eforturile sale susținute de a opri orice critică la adresa lui Trump pentru a evita ca amenințările sale de a reduce prezența în NATO să devină realitate, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a evitat să se pronunțe asupra disputei dintre două țări membre ale organizației pe care o conduce. Potrivit olandezului, discuția trebuie purtată «scoțând din focus» Groenlanda pentru a se concentra, mai larg, asupra amenințărilor care planează asupra Arcticii. O regiune, a reamintit el, «care nu este doar Danemarca (...), ci include și Islanda, Canada, Statele Unite, Norvegia, Finlanda, Suedia, sunt șapte aliați prezenți în Arctic», unde se știe «că chinezii deschid rute maritime, că rușii se reînarmează». De aceea, a insistat el, prioritatea este «să lucrăm împreună» în zonă «pentru a garanta că acea parte a lumii rămâne sigură».

Cu toate acestea, Rubio a profitat de prima sa călătorie la Bruxelles ca șef al diplomației americane pentru a se întâlni joi, cu ușile închise, cu omologul său danez, Lars Lokke Rasmussen. Departamentul de Stat american s-a limitat ulterior să asigure că, la întâlnire, Rubio «a reafirmat relația puternică» dintre Washington și Copenhaga. Scurtul comunicat oficial nici măcar nu menționa Groenlanda. Dar vineri, Rasmussen a asigurat că s-a discutat această chestiune, care de luni de zile tensionează relațiile bilaterale și adaugă un grad suplimentar de îngrijorare europeană față de SUA lui Trump. Într-o întâlnire «onestă și directă» cu Rubio, a lăsat «foarte clar că afirmațiile și declarațiile despre anexarea Groenlandei nu sunt doar inacceptabile și lipsite de respect. Constituie o încălcare a dreptului internațional», a dezvăluit el într-un mesaj pe rețelele sociale.

Este un mesaj similar celui pe care însăși Frederiksen, din Groenlanda, l-a adresat Washingtonului cu o zi înainte. În engleză, și însoțită de noul prim-ministru al teritoriului autonom al regatului danez, Jens-Frederik Nielsen, lidera a reamintit că «frontierele naționale, suveranitatea statelor și integritatea teritorială sunt principii înrădăcinate în dreptul internațional» încă de la Al Doilea Război Mondial, tocmai pentru «ca țările mici să nu trebuiască să se teamă de cele mai mari».

«Nu este vorba doar despre Groenlanda sau Danemarca, ci despre lumea pe care am construit-o împreună de generații. Nu poți anexa o altă țară, nici măcar cu un argument legat de securitatea națională», a subliniat șefa guvernului danez, care nu și-a ascuns, din nou, dezamăgirea față de presiunile unui aliat pe care Danemarca, a reamintit ea, l-a sprijinit întotdeauna.

În declarații pentru presa care îl însoțește în călătoria sa europeană, Rubio a insistat vineri că înșiși groenlandezii sunt cei care «vorbesc de mult timp» despre independență și că Washingtonul nu intenționează decât ca, «atunci când vor lua acea decizie», să împiedice alte puteri să încerce să preia controlul asupra unei insule de mare interes strategic.

«Ceea ce nu vom permite este ca China să vină acum și să le ofere o grămadă de bani și ca [Groenlanda] să devină dependentă de China», a subliniat Rubio la o săptămână după vizita controversată pe insula arctică a vicepreședintelui american, J. D. Vance. În timpul șederii sale în Groenlanda, numărul doi al lui Trump a acuzat guvernul danez că nu a investit suficient pentru a garanta securitatea insulei. «Credem că groenlandezii vor alege să fie independenți, iar apoi vom avea discuții cu ei pornind de acolo», a spus Vance, într-un discurs preluat acum de Rubio.

«Ei sunt cei care vor să se îndepărteze de Danemarca, cei care vor să fie independenți, nu noi. Nu a fost ideea noastră», a susținut Rubio. «Au fost ei și dacă iau acea decizie, atunci Statele Unite vor fi gata, potențial, să facă un pas înainte și să spună, bine, putem crea o alianță cu voi. Dar nu suntem în acel moment», a precizat fostul senator republican.

Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, situată între Oceanul Atlantic și Oceanul Arctic, este bogată în resurse naturale și are o valoare geostrategică tot mai mare. Schimbările climatice reconfigurează regiunea cea mai nordică a planetei, prin deschiderea de noi rute maritime și posibilitatea exploatării mineralelor și hidrocarburilor care până de curând erau inaccesibile. Topirea gheții a transformat Arctica într-o regiune vitală pentru interesele economice și militare ale Rusiei, Chinei și Statelor Unite; iar Trump susține că controlul Groenlandei este esențial pentru a contracara influența Beijingului și Moscovei în zonă și pentru a «garanta securitatea națională și internațională».