Mii de persoane au ie&ș;it din nou în stradă pentru a-&ș;i manifesta furia &ș;i frustrarea fa&ț;ă de criza locuin&ț;elor care afectează Spania, o criză care consumă o por&ț;iune uria&ș;ă din puterea de cumpărare &ș;i sabotează proiectele de via&ț;ă ale multora, în special ale tinerilor. Protestul a fost convocat de sindicatele chiria&ș;ilor, care au chemat la mobilizare în 39 de ora&ș;e. Ace&ș;tia cer scăderea pre&ț;urilor chiriilor, generalizarea contractelor pe durată nedeterminată sau impulsionarea de către administra&ț;ii a recuperării locuin&ț;elor goale, turistice sau închiriate pe termen scurt. De asemenea, solicită încetarea achizi&ț;ionării de apartamente în scop speculativ &ș;i desfiin&ț;area grupurilor de evacuare for&ț;ată (desokupación).

Una dintre manifesta&ț;iile cu cea mai mare afluen&ț;ă este cea din Madrid. Mii de persoane au măr&ș;ăluit pe Paseo del Prado în direc&ț;ia Plaza de España, strigând «Sară, sară, sară, cine nu sare e rentier!» &ș;i zângănindu-&ș;i cheile în ritm. Valeria Racu, purtătoarea de cuvânt a sindicatului chiria&ș;ilor din capitală, a asigurat că protestul de sâmbătă, prin faptul că are loc simultan în aproape 40 de ora&ș;e, marchează un moment istoric. Ea crede că este începutul sfâr&ș;itului «unui sistem parazitar care devorează salariile &ș;i viitorul» a milioane de spanioli. «S-a terminat cu plecatul din cartierele &ș;i ora&ș;ele noastre, ajunge cu evacuările, ajunge să plecăm cu capul în jos», a exclamat ea în declara&ț;ia pentru presă, înainte de a asigura că «greva chiriilor a venit pentru a rămâne». De asemenea, a criticat răspunsul Guvernului la această situa&ț;ie: «Dacă nu recuperează locuin&ț;ele sechestrate în apartamente &ș;i case goale, le vom recupera noi».

La Sevilla, strigătul împotriva pre&ț;urilor locuin&ț;elor coincide cu un alt protest legat de declinul sistemului public de sănătate, a treia, respectiv a doua problemă care îi îngrijorează cel mai mult pe andaluzi, conform CIS andaluz. Este a doua oară în ultimele luni când sevilienii ies în stradă pentru a protesta împotriva scumpirii apartamentelor. În cazul chiriilor, pre&ț;urile în 2024 au crescut cu 8,4% fa&ț;ă de anul anterior. Acest regim este majoritar printre cei aproximativ 3.000 de manifestan&ț;i care au măr&ș;ăluit până la Parlamentul andaluz.

Protestul din Málaga vine la doar câteva zile după ce primarul ora&ș;ului, Francisco de la Torre (PP), a anun&ț;at ceea ce a numit un «moratoriu global» pentru locuin&ț;ele de uz turistic. Nu a stabilit o dată concretă &ș;i nu a oferit multe detalii, dar a asigurat că timp de trei ani nu va fi posibilă înregistrarea de noi apartamente ca locuin&ț;e pentru turi&ș;ti. Când va intra în vigoare, va fi al treilea pas făcut de primăria din Málaga, după interzicerea noilor licen&ț;e pentru apartamentele care nu au intrare independentă &ș;i apoi interzicerea acestora în 43 de cartiere ale ora&ș;ului din cauza acumulării acestor afaceri.

Multe persoane s-au adunat &ș;i în San Sebastián pentru a participa la singura manifesta&ț;ie care are loc sâmbătă în &Ț;ara Bascilor, una dintre cele mai numeroase din ultimele luni în capitala provinciei Guipúzcoa. Este ora&ș;ul spaniol unde pre&ț;ul de achizi&ț;ie pe metru pătrat este cel mai scump din toată Spania: ajunge deja la 5.708 euro. Unul dintre participan&ț;i este Abdessalam. La 51 de ani, acest locuitor din Vitoria este tatăl a trei copii &ș;i participă la manifesta&ț;ie împreună cu partenera sa, de asemenea marocană. Este prima dată când participă la o astfel de convocare. «Suntem aici pentru a ne apăra drepturile &ș;i a denun&ț;a problema pe care o avem noi, străinii, în accesarea unei locuin&ț;e. Este o problemă de rasism, pentru că atunci când vorbe&ș;ti cu un proprietar &ș;i î&ț;i aude numele, spune că nu î&ț;i închiriază apartamentul».

Karla Pisano, purtătoarea de cuvânt a Sindicatului Socialist pentru Locuin&ț;e din &Ț;ara Bascilor, a explicat că această mobilizare î&ș;i propune să arate furia societă&ț;ii fa&ț;ă de această problemă. «Cel mai grav este că această exasperare socială este folosită de partidele politice pentru a mima că iau măsuri, aplicând o serie de politici care, în opinia mea, nu fac decât să consolideze finan&ț;area publică a afacerii», a semnalat ea.

În Santiago de Compostela, Ana Díez a trăit pe pielea ei evolu&ț;ia problemei, mai întâi în apartamente de studen&ț;i pentru &ș;ase sau &ș;apte persoane, atât de precare încât ea se îndoie&ș;te că «ar fi avut certificat de locuibilitate». Apoi a plecat la Praga cu Erasmus &ș;i la întoarcere a decis să se stabilească în Santiago cu iubitul ei, cu care a locuit &ș;ase ani. Au găsit un apartament întunecos, «interior, dar decent» pentru 530 de euro. Dar după cinci ani, «cu 15 zile înainte de expirarea contractului», proprietara le-a anun&ț;at că noul pre&ț; va fi 1.500 de euro. Imposibil de asumat. Au căutat &ș;i au găsit o garsonieră pentru 450 de euro, o adevărată raritate într-un ora&ș; în care nu există mai mult de 13 apartamente sub 600 de euro. Acum Ana este în proces de separare &ș;i nu găse&ș;te nicio modalitate de a se muta singură. Se gândise să aducă o pancartă la manifesta&ț;ie cu acest slogan: «Pot învă&ț;a să trăiesc fără tine, dar să vedem cum plătesc chiria». «Nu am avut timp să o pictez, &ț;i-o dau ca titlu», spune ea.

Conform Observatorului Galician al Locuin&ț;ei, pre&ț;ul chiriei în Santiago a crescut din 2020 cu 37%. În plus, 18% dintre apartamentele disponibile depă&ș;esc 1.000 de euro pe lună. În Galicia au loc alte trei proteste, în Vigo, A Coruña &ș;i Ourense.

«Nu pot nici să cumpăr, nici să închiriez»

&Ș;i protestul din Palma a avut loc în orele centrale ale zilei. Peste 60 de entită&ț;i din insule s-au alăturat mobilizării sub sloganul «să punem capăt afacerii cu locuin&ț;e». Tineri, familii &ș;i persoane în vârstă măr&ș;ăluiesc cu pancarte cu sloganuri precum «confruntăm &ș;i rezistăm» sau «pentru dreptul la locuin&ț;ă», amestecându-se cu grupuri de xeremiers [un instrument tipic din Insulele Baleare] care animă mar&ș;ul cu muzică.

Alexandra, de 28 de ani, a venit împreună cu grupul ei de prieteni pentru că spune că, de&ș;i tinerii au făcut tot ce le-a cerut societatea, «nu ne permitem nimic». «Locuiesc cu părin&ț;ii mei, nu pot cumpăra sau plăti o chirie &ș;i nici măcar nu pot alege unde vreau să locuiesc, trebuie să o fac în func&ț;ie de pre&ț;. Să ai casa ta este imposibil, indiferent câte ajutoare ai avea», se lamentează ea. María Magdalena, tot de 28 de ani, explică că nu cunoa&ș;te nicio persoană de vârsta ei care să se fi putut muta singură fără ca locuin&ț;a să fie mo&ș;tenită sau să apar&ț;ină patrimoniului familial. «Am putut să mă mut singură pentru că părin&ț;ii mei mi-au putut lăsa o locuin&ț;ă mo&ș;tenită în care ei nu locuiau. Dacă nu ar fi fost a&ș;a, nu a&ș; fi putut plăti nici chirie, nici ipotecă», semnalează ea.

Protestul s-a extins &ș;i în Ibiza &ș;i Menorca. &Ș;i asta pentru că pre&ț;ul locuin&ț;elor în Baleare se află la maxime istorice atât pe pia&ț;a de cumpărare, cât &ș;i pe cea de închiriere. Anul 2024 s-a încheiat cu o cre&ș;tere medie de 9,5% a pre&ț;urilor chiriilor. Asta înseamnă un pre&ț; de 1.408 euro pentru un apartament de 80 de metri pătra&ț;i.

În celălalt arhipelag, una dintre principalele proteste a avut loc în Las Palmas de Gran Canaria. A început în Plaza del Pilar, epicentrul cartierului Guanarteme, o zonă a ora&ș;ului care exemplifică perfect tensiunea de pe pia&ț;a imobiliară din insule. Apropierea sa de Plaja Las Canteras a contribuit la un boom imobiliar care a umplut zona de proiecte noi &ș;i locuin&ț;e de vacan&ț;ă. «Să mergi pe aici înseamnă să treci printre macarale &ș;i francize &ș;i totul se întâmplă atât de repede încât nu ne mai cunoa&ș;tem vecinii. Nu este doar o luptă pentru un acoperi&ș;, este pentru demnitate, justi&ț;ie, pentru a trăi în pace», a spus purtătoarea de cuvânt a organiza&ț;iei Derecho al techo, Andrea Farah. Unul dintre participan&ț;i este Fernando Mireles, de 82 de ani: «Trebuie să luptăm pentru că oamenii nu au nici măcar bani de chirie. Eu trăiesc bine, dar trebuie să fim alături de tineri. Sunt din ce în ce mai mul&ț;i turi&ș;ti &ș;i salariile sunt mai proaste».

Majoritatea manifesta&ț;iilor au fost convocate în jurul prânzului, dar o parte se desfă&ș;oară după-amiaza. Este cazul protestelor din Barcelona sau Valencia.