În câteva cuvinte
Numirea lui Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale antivaccin, în administrația Trump și demisia ulterioară a unui oficial cheie FDA, Peter Marks, au generat unde de șoc în sectorul farmaceutic american. Producătorii de vaccinuri și companiile biotehnologice, în special cele mai mici precum Novavax și Moderna, au înregistrat scăderi semnificative ale acțiunilor, pe fondul temerilor privind frânarea cercetării și descurajarea vaccinării. Această incertitudine politică și deriva anti-științifică se adaugă presiunilor existente pe piață, afectând evaluările companiilor farmaceutice americane.
Companiile farmaceutice au fost considerate în mod tradiţional un sector defensiv pentru investitori. Un refugiu în momente de volatilitate ridicată datorită fluxurilor de numerar previzibile şi dividendelor generoase susţinute de deţinerea de brevete pe termen lung. Joi, când bursele s-au prăbuşit din cauza tarifelor lui Trump, unele dintre ele au demonstrat acest lucru: AstraZeneca şi GSK nu numai că au evitat pierderile, dar au încheiat cu aprecieri de peste 1%, iar Sanofi a limitat impactul cu o scădere de doar 0,68%. Acestea celebrau astfel faptul că au fost scutite de tarife, deşi posibilitatea taxelor în SUA pentru medicamentele europene încă planează asupra sectorului.
Cu toate acestea, scăderile la companiile americane similare au fost generalizate, iar unele au avut o săptămână de uitat: deriva antivaccin a noii Administraţii Trump, condusă de secretarul Sănătăţii, Robert F. Kennedy Jr., a precipitat luni plecarea lui Peter Marks, un funcţionar cheie al Administraţiei Alimentelor şi Medicamentelor din Statele Unite (FDA). Plecarea sa a accelerat ieşirea capitalului de la producătorii americani de vaccinuri, pe fondul temerilor că Casa Albă va frâna cercetarea şi va descuraja utilizarea acestora.
Pieţele au dat deja câteva avertismente sub formă de scăderi bursiere. Primul, când s-a aflat de numirea lui Kennedy, un cunoscut antivaccinist, într-o mişcare pe care un centru ştiinţific a comparat-o cu numirea unui adept al teoriei Pământului plat la conducerea NASA. Al doilea, chiar luni, când s-a consumat demisia lui Marks, care a plecat făcând zgomot, cu un comunicat în care îl acuza pe Kennedy de dezinformare şi minciună.
Marks era cunoscut pentru supravegherea introducerii vaccinurilor împotriva COVID-19 şi pentru stabilirea cadrului normativ pentru utilizarea tratamentelor emergente, cum ar fi terapiile celulare şi genice. Fuga de pe bursă a fost iminentă: producători de vaccinuri precum Novavax şi Moderna au scăzut între 7% şi 10%. Alte companii dezvoltatoare de terapii genice, precum Taysha Gene Therapies, Solid Biosciences şi Sarepta Therapeutics, s-au prăbuşit între 15% şi 23%.
Impactul este resimţit în special de companiile biotehnologice americane mai mici. Deşi numele Novavax şi Moderna au devenit celebre pentru lansarea vaccinurilor împotriva COVID-19 în plină pandemie, cotaţiile lor au îmbătrânit prost odată ce partea cea mai grea a virusului a trecut. Ambele au pierdut peste 90% din valoare de la vârfurile lor, iar sosirea lui Kennedy a fost lovitura de graţie. De la începutul anului acumulează pierderi puternice, de peste 30%, iar capitalizarea lor este o umbră a ceea ce a fost: Novavax este deja sub 1 miliard de dolari, iar Moderna se apropie de 10 miliarde de dolari, departe de cei aproape 200 de miliarde de dolari pe care i-a atins în momentul său de vârf, când virusul nu fusese încă stăpânit.
Comportamentul companiilor farmaceutice nord-americane de la pandemie a fost inegal. Dacă privim tabloul global, dominaţia lor este evidentă, cu 12 companii printre cele mai mari 20 de companii farmaceutice listate. Dar evoluţia lor este departe de a fi uniformă. În timp ce Pfizer, un alt protagonist al vaccinării împotriva COVID-19, pierde mai mult de jumătate din valoarea sa de la maximele din decembrie 2021 şi a coborât pe poziţia a 11-a printre cele mai mari companii farmaceutice de pe planetă, Ely Lilly, practic necunoscută până nu demult, a apărut ca o explozie cu medicamentele sale împotriva obezităţii.
Succesul său în această nişă a plasat-o pe primul loc în lume printre companiile farmaceutice după valoarea bursieră (a 12-a companie dacă luăm în considerare toate sectoarele, imediat înaintea Walmart), cu o capitalizare de peste 700 de miliarde de dolari. Dar rezistenţa sa este mai degrabă o excepţie. Compania daneză Novo Nordisk, marele său concurent datorită popularului Ozempic, suferă din cauza rezultatelor dezamăgitoare ale studiilor pentru CagriSema, medicamentul său foarte mediatizat de nouă generaţie împotriva obezităţii, cu scăderi bursiere care se apropie de 30% în puţin peste trei luni.
Problema este că, dacă înainte investitorii din sector se limitau la criterii pur comerciale, acum, zgomotul politic provenit de la Casa Albă sub formă de tarife şi negaţionism ştiinţific a devenit un factor imposibil de ignorat, aşa cum subliniază un raport recent al băncii elveţiene UBS. «Faptul că evaluarea este la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani nu este justificat. După devalorizarea acţiunilor anti-obezitate, lipsa unei reveniri în restul sectorului şi incertitudinile privind noile politici ale administraţiei americane, principalele companii globale se tranzacţionează la 0,92 faţă de valoarea contabilă (cele europene la 0,88 şi cele din SUA la 0,98) faţă de media lor pe 15 ani de 1,05», arată textul.
Un alt document, acesta de la Goldman Sachs, semnala în ajunul aşa-numitei Zile a Eliberării, în care Trump a publicat lunga sa listă de tarife, care ar fi companiile farmaceutice cele mai afectate. Şi evidenţia doi producători de vaccinuri: britanica GSK şi franceza Sanofi. Cu toate acestea, a minimalizat impactul lor pentru sector, pe care l-a calificat, în orice caz, drept «gestionabil».
În orice caz, în timp ce comerţul mondial se confruntă cu o schimbare de paradigmă, marile corporaţii din industrie respiră ceva mai liniştite de joi, deoarece Trump a lăsat deocamdată produsele farmaceutice scutite de tarife, un privilegiu acordat doar cuprului, semiconductorilor, produselor din lemn, mineralelor critice şi energiei, aşteptând în unele cazuri propriile tarife sectoriale.
În 2024, acţiunile farmaceutice au avut o performanţă inferioară pieţelor lor respective. Cele europene au fost cu 6% sub Stoxx600, iar cele americane au avansat cu 21% mai puţin decât S&P 500.
Sosirea lui Kennedy Jr. adaugă un element de incertitudine evoluţiei din acest an a companiilor farmaceutice americane. Şi provoacă reacţii neobişnuite: experţii de la Cantor Fitzgerald, firma de servicii financiare pe care secretarul Comerţului Howard Lutnick a condus-o timp de 40 de ani, până a fi chemat de Trump, au cerut marţi plecarea sa într-o notă neconvenţională adresată clienţilor, în care criticau faptul că s-a încredinţat conducerea sănătăţii unui cunoscut antivaccinist şi adept al teoriilor conspiraţiei. «Expulzarea unuia dintre cei mai de încredere lideri ai FDA pentru a promova o agendă anti-ştiinţifică este prea mult pentru noi», au scris analiştii Josh Schimmer şi Eric Schmidt.
