Finanțarea UE pentru ONG-uri este «prea opacă» și pune în pericol transparența, potrivit Curții de Conturi

În ciuda sumei implicate, aproximativ 7 miliarde de euro doar între 2021 și 2023, finanțarea europeană a ONG-urilor este «prea opacă», cu informații «inexacte și incomplete» care pot pune în pericol transparența acestor organizații cheie în societățile democratice ca un contrapondere la interesele corporative sau partizane, avertizează Curtea de Conturi a UE în ultimul său raport. O analiză care apare în plin asalt al forțelor mai conservatoare de la Bruxelles împotriva organizațiilor civile de mediu, pe care le-au acuzat că exercită un «lobby ascuns» la cererea Comisiei Europene.

«Transparența este fundamentală pentru ca participarea ONG-urilor la elaborarea politicilor UE să fie credibilă», a declarat Laima Andrikiené, care a prezentat raportul auditorilor din Luxemburg. Totuși, a adăugat ea, «panorama finanțării UE acordată ONG-urilor rămâne confuză, deoarece informațiile despre această finanțare, inclusiv activitatea grupurilor de presiune, nu sunt fiabile și nici transparente».

Printre deficiențele detectate se numără faptul că Comisia «nu a divulgat în mod corespunzător anumite activități de promovare finanțate de UE, cum ar fi activitățile grupurilor de presiune». Auditorii au descoperit de fapt «două cazuri de subvenții de funcționare finanțate de programul LIFE [creat pentru a sprijini proiecte în favoarea acțiunilor de mediu] care includeau activități de promovare în fața factorilor de decizie politică».

În plus, auditorii subliniază că, deși «Comisia și alte organisme de execuție verifică cerințele cheie de transparență înainte de a acorda fonduri UE ONG-urilor», problema este că «nu verifică în mod proactiv respectarea valorilor UE», deoarece se bazează pe o «autodeclarare» a organizațiilor.

Toate acestea «expun UE unui risc pentru reputația sa», a avertizat Andrikiené într-o conferință de presă.

La aceasta se adaugă o problemă de bază: definiția însăși a ONG-ului. «Am observat că Comisia, partenerii săi executanți și autoritățile statelor membre nu au înțeles întotdeauna în același mod ceea ce poate fi considerat un ONG», se arată în raport. Bruxelles verifică elemente precum dacă organizația este o entitate privată și non-profit, dar «nu s-au verificat aspecte importante ale statutului de ONG, cum ar fi influența guvernamentală prin intermediul reprezentanților săi în organele de conducere și dacă autoproclamatele ONG-uri nu urmăresc interesele comerciale ale membrilor săi».

Acest lucru a dus, notează Curtea de Conturi, la faptul că «unele entități sunt clasificate incorect ca ONG-uri în Sistemul de Transparență Financiară», principalul instrument de transparență pentru primii beneficiari ai fondurilor UE în regim de gestiune directă și indirectă. O altă problemă: există o lipsă de «verificări active» că ONG-urile finanțate «respectă valorile UE».

Analiza auditorilor europeni a fost motivată de scandalul Qatargate care a izbucnit la sfârșitul anului 2022 și care a dezvăluit presupuse încercări ale unor țări precum Qatar sau Maroc de a influența politicile Parlamentului European prin plata către europarlamentari, într-o intrigă care a implicat un presupus ONG pentru drepturile omului folosit ca acoperire. Raportul vine, totuși, într-un moment foarte delicat pentru organizațiile societății civile de la Bruxelles, în special cele dedicate apărării politicilor de mediu, care se află în vizorul unor partide de dreapta și de extremă dreapta care încearcă să le blocheze finanțarea, în cadrul luptei împotriva Pactului Verde european inițiat de forțele mai extremiste ale Eurocamerei.

De aici și faptul că, imediat după aflarea concluziilor auditorilor europeni, diverse ONG-uri vizate s-au grăbit să sublinieze că acest raport nu susține teoriile despre neregulile sau o selecție interesată a organizațiilor finanțate.

«Concluzia este că nu există niciun scandal. Doar o nevoie clară de a consolida transparența», a declarat subsecretarul general al Biroului European de Mediu (EEB), Patrizia Heidegger. «Avem nevoie de reguli mai inteligente și coerente și de date de înaltă calitate despre toți beneficiarii de finanțare UE, împreună cu orientări adecvate cu privire la ceea ce constituie un ONG. Acest lucru va ajuta la distingerea actorilor autentici ai societății civile de cei care reprezintă interese lucrative», a subliniat șeful organizației umbrelă a 180 de ONG-uri de mediu.

«Acest raport, în niciun caz, nu confirmă sau susține critica făcută de Partidul Popular European (PPE) și de extrema dreaptă, care vorbea despre ONG-uri ca lobby ascuns, în special ecologiștii», este de acord europarlamentarul socialist spaniol José Cepeda, care, în calitate de membru al Comisiei de control bugetar a Eurocamerei, a analizat unele dintre contractele ONG-urilor contestate de conservatorii europeni, care săptămâna trecută nu au reușit să adopte o rezoluție care acuza tocmai anumite organizații civile că fac lobby împotriva unor europarlamentari «la instrucțiunile Comisiei».