Primul lider

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a fost primul lider internațional care a vizitat Casa Albă după ce Donald Trump a depus jurământul de președinte pe 20 ianuarie. Și luni a repetat ca fiind primul cu care se întâlnește după ordinul său de tarife sălbatice, care reprezintă o declarație de război comercial cu lumea. Ambii au apărut în fața presei în Biroul Oval. Netanyahu s-a angajat să elimine deficitul comercial cu Statele Unite, în timp ce Trump a anunțat existența unor discuții directe cu Iranul cu privire la programul său nuclear, care vor duce sâmbătă la o «întâlnire foarte importantă» la «aproape cel mai înalt nivel».

Trump anunțase deja cu o lună în urmă, într-un interviu acordat canalului Fox, intenția sa de a demara negocieri directe cu Iranul. Cu toate acestea, Teheranul le respingea și pleda pentru contacte indirecte. «Cred că toată lumea este de acord că ar fi preferabil să se ajungă la un acord decât să se facă lucrul evident», a declarat el, cu referire aparentă la un atac militar asupra instalațiilor sale. «Și lucrul evident nu este ceva în care vreau să mă implic sau, sincer, în care Israelul vrea să se implice dacă poate evita. Așa că vom vedea dacă putem evita», a afirmat Trump. În timpul primului său mandat, președintele a retras Statele Unite din acordul anterior, negociat de Barack Obama, condamnându-l la moarte.

Președintele a subliniat că noul pact în negociere va fi «diferit și mult mai puternic» decât cel anterior și a lansat un fel de amenințare către Teheran în cazul în care nu se ajunge la un acord: «Dacă discuțiile cu Iranul nu au succes, cred că Iranul va fi în mare pericol», a spus el, și ar putea avea «o zi foarte proastă». Alături de el, asculta Netanyahu, dornic să atragă Statele Unite într-o confruntare cu Iranul pentru care are nevoie de sprijin militar.

În ciuda anulării conferinței de presă comune, Trump a răspuns la numeroase întrebări ale jurnaliștilor. Spre deosebire de vizita anterioară, din ianuarie, impunerea tarifelor a umbrit problemele din Orientul Mijlociu. Atât de mult încât niciuna nu a fost adresată lui Netanyahu, care până acum s-a arătat mai sceptic cu privire la negocierile privind programul nuclear al Iranului. «Amândoi suntem uniți în obiectivul ca acesta să nu obțină arme nucleare. Dacă se poate realiza pe cale diplomatică, pe deplin, așa cum s-a făcut în Libia, cred că ar fi pozitiv. Dar, orice s-ar întâmpla, trebuie să ne asigurăm că Iranul nu are arme nucleare», a declarat prim-ministrul israelian.

Trump nu a vrut să dezvăluie detalii despre întâlnirea de sâmbătă, cum ar fi unde va avea loc. Doar că va fi la «nivel înalt». Nici nu a oferit mari noutăți despre planurile sale pentru regiune. Vizita lui Netanyahu din 4 februarie a avut un rezultat imprevizibil care a lăsat lumea uimită. Președintele a menționat că Statele Unite vor prelua controlul asupra Fâșiei Gaza și a spus că o va demola pentru a o reconstrui astfel încât să fie «Riviera Orientului Mijlociu», în care ar trăi «oameni din lume», după ce locuitorii săi, aproximativ 2,3 milioane de persoane, vor fi mutați permanent în țările vecine.

Propunerea a surprins atunci chiar și propria sa echipă. Trump nu a precizat cum intenționează să execute o idee care contravine dreptului internațional și tuturor rezoluțiilor ONU pe această temă. În plus, nu ia în considerare nici voința locuitorilor din Gaza, nici opoziția fermă a Iordaniei și a Egiptului față de plan. Luni, Trump a vorbit din nou despre Gaza ca despre o locație privilegiată pentru dezvoltarea imobiliară de care Israelul nu ar fi trebuit să-și retragă coloniștii și soldații în 2005 și pe care Statele Unite ar trebui să o «controleze și să o dețină», dar i-a cedat cuvântul lui Netanyahu pentru a vorbi despre planul său de a o goli de populație. El a prezentat-o ca pe o «viziune pe termen lung». «A avea o forță precum Statele Unite acolo, controlând și posedând Gaza ar fi un lucru bun», a spus el.

Președintele a vorbit și despre un nou acord de încetare a focului în negociere în Gaza. «Mi-aș dori ca războiul să se termine și cred că se va termina într-un viitor nu foarte îndepărtat. Chiar acum, avem o problemă cu ostaticii. Încercăm să-i eliberăm... Este un proces lung. Nu ar trebui să fie atât de lung.

Prim-ministrul israelian — care spera să obțină o ridicare a tarifului de 17% pe care tocmai l-a impus — a trebuit să audă că «poate» vor rămâne pentru totdeauna, că Statele Unite «ajută deja foarte mult» Israelul. Netanyahu s-a grăbit să promită că va elimina rapid deficitul comercial cu marele său aliat.

La scurt timp după ce a ajuns la Washington duminică după-amiază, Netanyahu s-a întâlnit deja cu înalți oficiali ai Cabinetului Trump, precum secretarul Comerțului, Howard Lutnick, și reprezentantul comercial al Statelor Unite, Jameson Greer, pentru a discuta despre tarife. Într-o mișcare preventivă care nu a avut efectele așteptate, Israelul a anunțat săptămâna trecută că va elimina toate tarifele pentru produsele provenite din Statele Unite, în principal alimente și produse agricole.

Declarația guvernului israelian nu a menționat iminentele tarife ale lui Trump, care au fost anunțate a doua zi, dar a spus că măsura Israelului va consolida legăturile cu cel mai mare partener comercial al său, Statele Unite. Chiar și așa, Israelul nu a scăpat de ardere. Trump a impus importurilor din țară 17% din așa-numitele «tarife reciproce».

Netanyahu a zburat direct în Statele Unite din Ungaria, unde premierul ungar, Viktor Orbán, devenise al doilea lider mondial (după Trump, în ianuarie) și primul dintr-o țară membră a Curții Penale Internaționale care l-a primit cu onoruri pe Netanyahu din noiembrie, când organul judiciar a ordonat arestarea sa pentru presupuse crime de război și împotriva umanității în Gaza. Ungaria nu numai că nu și-a îndeplinit obligația legală de a-l aresta, dar a profitat și pentru a-și anunța ieșirea din tribunal, care judecă persoanele acuzate de genocid, crime de război și crime împotriva umanității.

Acest ordin de arestare este cel care l-a determinat pe Netanyahu să modifice traseul zborului său către Washington, în funcție de ce țări europene l-ar aresta probabil sau nu, în caz de aterizare de urgență. Astfel, a prelungit cu 400 de kilometri ruta pentru a evita Irlanda, Islanda și Țările de Jos, optând să survoleze Croația, Italia și Franța, care s-au arătat mai ambigue cu privire la respectarea obligației legale de a face acest lucru.