În câteva cuvinte
Articolul analizează problema dezinformării și a știrilor false, subliniind modul în care acestea erodează democrația și importanța susținerii jurnalismului riguros. Autorul evidențiază rolul rețelelor sociale în răspândirea dezinformării și necesitatea reglementării acestora, precum și impactul negativ al lipsei de acoperire mediatică locală.
Jurnalistul Chris Hedges, câștigător al premiului Pulitzer, avertiza, într-un interviu televizat, că democrația nu există în Statele Unite deoarece minciuna a pus stăpânire pe opinia publică. Problema dezinformării nu este nouă. Istoria este plină de momente în care puterile au dorit să înșele, iar unele mass-media s-au prestat la acest lucru. Cu toate acestea, problema de astăzi este mai gravă din cauza rapidității cu care călătorește falsitatea.
O investigație a Massachusetts Institute of Technology (MIT) a estimat că 70% dintre știrile false au o probabilitate mai mare de a deveni virale pe rețelele sociale, deoarece sunt «mai originale» decât informațiile autentice. Și asta pentru că creierul uman, spune Arthur Grimonpont, preferă «ideile noi». Rețelele ne răpesc timpul chiar și atunci când mergem la baie. Și în această așa-numită economie a atenției, algoritmul alege pentru noi infotainmentul pe care trebuie să-l vedem și să-l ascultăm. În rețelele sociale, prescriptorul este inteligența artificială (IA), nu jurnalistul sau mass-media.
Problema este transatlantică. Platformele și proprietarii lor sunt majoritar nord-americani, dar consecințele dezastrului le suferim și în țara noastră. Astăzi, extrema dreaptă, născută în ceea ce a fost leagănul Cataloniei, țipă împotriva imigranților. O face în mod impun, mai ales pe rețelele sociale. Un exercițiu bun pentru a vedea magnitudinea nerespectării este să aruncăm o privire pe rețeaua X (fostul Twitter) sau să ne uităm la unele dintre videoclipurile de pe YouTube cu proclamații rasiste. Sămânța urii este semănată, iar recolta va da de mâncare doar extremismelor.
Combaterea informațiilor false în rețele necesită stabilirea anumitor reguli, așa cum au mass-media convenționale. A spus-o, printre alții, președintele Microsoft, Brad Smith: «Vă rugăm să ne reglementați». Dar, în fața problemelor complexe, soluțiile sunt multiple. Și un alt front unde trebuie luptat este cel al sustenabilității mass-mediei convenționale. În Statele Unite se vorbește deja despre așa-numitele deșerturi de știri. Zone rurale și periurbane unde mass-media tradiționale au trebuit să închidă obloanele, iar singura informație la care au acces cetățenii este cea care circulă, printre alte rețele, pe Facebook, X sau TikTok. Unii cercetători demonstrează cum închiderea mass-mediei locale a făcut ca alegerile să fie puțin competitive și cu o participare civică mai scăzută.
În Catalonia, există regiuni cu acoperire informativă neregulată și se demonstrează că sunt zone în care zvonurile extremei drepte pătrund mai adânc. La viitoarele alegeri pentru Parlament, suma deputaților de extremă dreaptă ar putea indispune pe mai mult de unul. Este necesar să sprijinim, dacă este necesar cu fonduri publice, jurnalismul riguros, deoarece ne jucăm cu mult mai mult decât supraviețuirea unor companii. Dacă nu se iau măsuri, eroziunea democratică va fi profundă.
Carles Pont Sorribes este profesor de Comunicare la UPF.
