
În câteva cuvinte
Raportul Amnesty International arată o creștere îngrijorătoare a execuțiilor la nivel mondial în 2024, cu Iranul și Arabia Saudită în fruntea listei. În timp ce unele țări au făcut progrese, altele au intensificat utilizarea pedepsei cu moartea, în special pentru infracțiuni legate de droguri. ONG-ul atrage atenția asupra încălcărilor drepturilor omului și solicită abolirea pedepsei capitale la nivel global.
Execuțiile la nivel mondial în 2024 - un nou record îngrijorător
Laila Ghaemi a fost spânzurată pe 2 octombrie după opt ani în coridorul morții din Iran, condamnată pentru uciderea soțului său, pe care l-a strangulat după ce l-a prins violând-o pe fiica lor. Execuția lui Ghaemi a fost una dintre cele 972 de execuții efectuate în acea țară, cu 14% mai mult decât în 2023, când regimul a executat 853 de persoane. Este una dintre țările, alături de Arabia Saudită și Irak, unde aceste decese au crescut cel mai mult.
Numărul total la nivel mondial a ajuns la 1.518 în 2024, cu 32% mai mult decât anul precedent și cea mai mare cifră din 2015, potrivit raportului anual pe această temă al Amnesty International, publicat marți. Iar acestea sunt cele cunoscute, deoarece organizația pentru drepturile omului estimează la „mii” de execuții în China, care nu oferă informații fiabile și îngreunează orice tip de confirmare independentă.
Din 2015, când a fost înregistrată „cifra excepțional de mare” de 1.634 de execuții, acestea nu au încetat să scadă. Până în 2020. Anul pandemiei de Covid-19 a marcat un punct de cotitură și execuțiile au crescut în fiecare an. „Acest lucru se datorează faptului că, odată cu izolările, execuțiile au fost paralizate, nu au avut loc procese și infracțiunile au scăzut”, explică Beatriz Martos, șefa campaniilor împotriva pedepsei cu moartea la Amnesty International.
Iranul - un caz deosebit de alarmant
Pentru ONG, cazul Iranului este deosebit de alarmant. Nu numai că este țara care a executat cele mai multe femei (30, conform înregistrărilor sale), dar cel puțin 52% din execuțiile cunoscute (505) au fost persoane condamnate pentru infracțiuni legate de droguri. „Înseamnă continuarea unei tendințe alarmante de creștere de când autoritățile au reluat în 2021 o politică foarte punitivă în materie de droguri care a intensificat utilizarea ilegală a pedepsei cu moartea”, notează autorii studiului.
„La nivel mondial, 42% dintre execuții sunt ale celor condamnați pentru infracțiuni legate de droguri”, adaugă Martos. „Este contrar dreptului internațional, care permite aplicarea pedepsei capitale doar celor care comit infracțiuni grave, adică omucideri intenționate”, detaliază el. Cu toate acestea, în 2024, 637 de persoane au fost executate din acest motiv, cu 25% mai mult decât în 2023, se arată în raport. Și nu marii traficanți de droguri sunt cei care se află în spatele acestor cifre, subliniază el: „Penalizează în mod disproporționat populația sărăcită care găsește în comerțul cu amănuntul o modalitate de a merge mai departe”.
Arabia Saudită și Irak - creșteri semnificative
La rândul său, Arabia Saudită și-a dublat execuțiile de la 172 în 2023 la 345 în 2024, ceea ce înseamnă cel mai mare număr într-un an de care Amnesty International are cunoștință. În Irak, au fost cunoscute cel puțin 63 de execuții, de patru ori mai mult decât cele 16 din anul precedent, toate fiind persoane condamnate pentru infracțiuni legate de terorism.
Lumină în umbră
Pe de altă parte, ONG-ul subliniază că, pentru prima dată din 2018, nu au fost înregistrate execuții în Bangladesh în 2024, anul în care Premiul Nobel pentru Pace, Muhammad Yunus, a preluat conducerea țării, după plecarea bruscă a celei care era până atunci șefa guvernului, Sheikh Hasina, din cauza forței represive aplicate în timpul demonstrațiilor studențești din vara trecută. „Există mai multe lumini în umbre pe care vrem să le observăm”, recunoaște Martos.
Africa subsahariană
În Africa subsahariană a existat o tendință „majoritar pozitivă” în ceea ce privește utilizarea pedepsei cu moartea, după eșecurile din 2023, spune raportul. Zimbabwe a abolit pedeapsa cu moartea pentru infracțiuni obișnuite. Dimpotrivă, autoritățile din Republica Democratică Congo și Burkina Faso au anunțat planuri de reluare a execuțiilor și, respectiv, de restabilire a pedepsei cu moartea pentru infracțiuni obișnuite. Nigeria a luat măsuri pentru reintroducerea pedepsei cu moartea pentru infracțiuni legate de droguri. Cu toate acestea, execuțiile judiciare înregistrate în regiune au scăzut cu 11% ―de la 38 în 2023 la 34 în 2024―, toate cu un singur responsabil: Somalia.
Exemple de eliberări și comutări
Eliberarea japonezului Iwao Hakamada, achitat după 45 de ani în coridorul morții, și comutarea pedepsei capitale a americanului Rocky Myers, sunt dovezi că acest tip de condamnări sunt „crude, inumane și degradante”, potrivit lui Martos; pe lângă faptul că sunt contrare dreptului internațional, subliniază el. În cazul primului, sechelele asupra sănătății sale mintale sunt dovada, potrivit expertului. „Și Myers are un handicap; este interzisă condamnarea la moarte a persoanelor cu dizabilități”, susține el.
Tendințe istorice și perspective
„În 1977, când am început să facem campanie, doar 16 țări erau aboliționiste; astăzi sunt 145 prin lege sau în practică”, subliniază Martos. Dar trebuie „să continuăm” și să nu considerăm realizările ca fiind de la sine înțelese, adaugă el. Activista avertizează că trebuie să rămânem vigilenți cu deriva în Statele Unite, unde anul trecut au fost executate 25 de persoane. „Joe Biden, înainte de a-și încheia președinția, a comutat 93% din condamnările la moarte pentru infracțiuni federale, dar statele executante au crescut de la cinci la nouă, în Alabama execuțiile s-au triplat și credem că cifrele pot crește pentru că așa a clarificat președintele, Donald Trump, în discursurile și narațiunea sa, revendicând pedeapsa cu moartea ca instrument de protejare a populației „de violatori violenți, criminali și monștri”, conchide Martos.