În aceeași zi, în acest Congres dificil al XV-a legislaturi

PSOE și PP se pot sprijini reciproc în chestiuni formale, pot amenința cu acorduri de stat, se pot certa până la a cere alegeri anticipate sau pot ajunge la acorduri cu aproape orice grup, cu toți, mai puțin cu Vox sau, în cazul popularilor, cu EH Bildu.

Din conducerea grupului socialist se admite că unele sprijinuri acordate marți PP în Congres, cum ar fi acceptarea amânării unei sesiuni plenare pentru ca conducerea populară să poată participa la conclavul PPE de la Valencia la sfârșitul acestei luni sau permisiunea de a studia reglementarea prin lege a Dezbaterii privind Starea Națiunii, nu s-ar fi produs în urmă cu câteva săptămâni.

Atât PSOE, cât și PP neagă, totuși, că ne aflăm deja, oficial, în fața unei «schimbări de climat» între cele două mari partide ale țării, deși contacte de neimaginat până acum se repetă din cauza conflictului tarifelor. Aceste înțelegeri ale bipartidismului îi deranjează pe partenerii de stânga.

Unii dintre acești aliați, cum ar fi Sumar, Podemos, Compromís, în acord cu ERC, EH Bildu sau BNG, au dorit să-și arate PSOE-ului gradele și să-și expună cerințele în materie de locuințe, chirii și imigrație pentru a cere mai mult curaj și mai puține întreruperi în inițiativele de stânga care sunt blocate de luni de zile.

Partidele, în acest Congres particular

se observă tot timpul cu coada ochiului, pentru a profita de orice oportunitate de a-și marca teritoriul. Dacă atmosfera politică este tensionată, se observă și în dezacorduri concrete.

S-a întâmplat acum câteva săptămâni când PP a încercat să amâne o sesiune plenară de la sfârșitul lunii aprilie, deoarece coincidea cu un congres al PPE de la Valencia. Atunci nu s-a acordat, prin majoritate, iar marți a trecut filtrul deoarece PSOE a acceptat «din curtoazie parlamentară, deoarece vor veni mai mulți lideri europeni și pentru că au existat precedente» similare.

Surse din conducerea socialistă au adăugat că în urmă cu câteva săptămâni această propunere a fost respinsă cu argumentul că PP nu acorda abordări similare care afectau alte grupuri. Marți, Vox a fost cel care s-a opus, alături de Podemos și EH Bildu.

Liderul Podemos, Ione Belarra, i-a reproșat purtătorului de cuvânt al PP, Miguel Tellado, că pentru a cere această amânare a sesiunii plenare din 6 mai nu a recurs la argumentația din fiecare săptămână în care critică faptul că Parlamentul este înghețat. PSOE, apoi, în sesiune plenară, a sprijinit acceptarea luării în considerare a unei alte propuneri de reglementare prin lege a dezbaterii anuale privind starea națiunii, care nu a avut loc de doi ani.

Conducerile parlamentare ale PSOE și PP

s-au străduit să respingă oficial o nouă relație între aceste două partide în Congres.

Socialistul Patxi López chiar a glumit cu Tellado după Consiliul Purtătorilor de Cuvânt când ambii s-au provocat reciproc să asculte înțepăturile pe care și le adresează de obicei în aparițiile lor în fața presei. Tellado a încercat acolo un exercițiu complicat de orfevrărie dialectică, oferindu-se să negocieze orice ca partid de stat cu Guvernul, cu ocazia tarifelor nord-americane, și, în același timp, cerând alegeri pentru a-l da jos pe Pedro Sánchez.

López nu s-a lăsat mai prejos cerând acum, fără niciun entuziasm, un PP la înălțime într-un moment atât de critic și compromițător.

În acest context, când a apărut în sala de presă

purtătoarea de cuvânt a Sumar, Verónica Martínez Barbero, foarte răcită, a apreciat măsurile adoptate de Guvernul din care fac parte pentru a contracara amenințările lui Donald Trump, dar a încercat și să arate unele diferențe dintr-o perspectivă de stânga, în competiția sa acum mai zilnică ca niciodată cu Podemos pentru a sublinia cine împinge mai mult PSOE-ul spre postulate sociale.

Martínez a indicat acolo direct spre munca puțin «curajoasă» a șefei de la Locuințe, Isabel Rodríguez, și i-a cerut mai mult: «Strigătul pentru reglementarea locuințelor este un clamor. Trebuie să folosim fiecare instrument pe care îl avem la îndemână pentru a-i pune capăt. Trebuie să folosim Monitorul Oficial al Statului pentru a apăra dreptul la locuință». În PSOE asigură despre această normă controversată că s-a încheiat deja termenul de depunere a amendamentelor la totalitate și că nu s-a înregistrat niciunul și că se află în termenul de depunere a amendamentelor parțiale, cu intenția ca după Săptămâna Mare să se încheie și să se poată avansa.

De asemenea, Martínez a fost prima care a reamintit că acum exact un an Parlamentul a aprobat cu votul tuturor partidelor, cu excepția Vox, o inițiativă legislativă populară (ILP), susținută de 612.000 de semnături și 900 de organizații, multe dintre ele catolice, pentru a regulariza deja o jumătate de milion de imigranți: «Nu se poate lăsa să moară această inițiativă cetățenească. Trebuie să ajungă cât mai curând posibil în sesiune plenară pentru dezbatere. Prelungirea termenelor și amânarea dezbaterii nu fac decât să alimenteze ura». PSOE a explicat că această ILP se află în faza de raportare și alte surse au recunoscut că nu are sens accelerarea ei dacă există constatări cu privire la opoziția PP și Junts.

Gerardo Pisarello, în numele En Comú, a insistat asupra acelorași idei critice și a făcut apel ca ministrul Locuințelor să asculte strada pentru a reglementa chiriile și a-i opri pe rentieri: «Legislatura trebuie să dureze, deoarece actuala majoritate de stânga este singurul antidot la dreapta radicalizată și belicoasă fără reținere, dar, în același timp, Guvernul trebuie să fie puternic și să împingă spre stânga». Și a făcut aluzie acolo la blocul format cu Podemos, ERC, EH Bildu și BNG.

Purtătorul de cuvânt al Podemos, Javier Sánchez Serna, a aprofundat aceste idei, dar dintr-o poziție din ce în ce mai îndepărtată de toți acești aliați și ca singura formațiune care își atribuie realizările stângii: «A tăcea și a spune că nu se poate face nimic nu este soluția și nici o atitudine progresistă». Și și-a încheiat expunerea speculând că, dacă Podemos ar fi încă în Guvern, acum ar discuta despre ieșire.