Rolul rețelelor sociale în piețele financiare

Rolul rețelelor sociale, unde circulă o cantitate imensă de informații, dar unde este tot mai greu să separi grâul de pleavă, a devenit crucial pe piețele financiare. Politicieni, analiști și investitori le folosesc pentru a comunica sau a căuta informații, iar exemplul cel mai extrem este Donald Trump: nu are nevoie să organizeze conferințe de presă; scrie pe propria sa rețea socială, Truth Social, și impactul cuvintelor președintelui american se resimte imediat pe burse. Unda de șoc a cuvintelor sale zguduie piețele asiatice, Europa sau Statele Unite în egală măsură, totul depinde de ora aleasă pentru a lansa mesajul. Relațiilor comerciale schimbătoare peste noapte și adesea contradictorii și exagerate, le urmează piețe care au intrat în panică și în care predomină suprareacția pe termen scurt, declanșată de zvonuri sau informații incorecte.

Fragilitatea piețelor financiare

Banca Internațională de Plăți (BIS) avertiza într-un raport publicat în noiembrie cu privire la creșterea fragilității piețelor. „Mișcările extreme ale prețurilor intraday evidențiază sensibilitatea piețelor chiar și la mici surprize”, detalia, în ciuda faptului că datele arată că nivelul de lichiditate al acestora este cel mai ridicat din ultimii 25 de ani. Paradoxal, abundența de bani — care permite efectuarea ușoară a operațiunilor de cumpărare cu cele de vânzare — implică riscul de a dispărea mai repede de pe piață, în căutarea activelor sigure, și de a provoca episoade de lipsă de lichiditate, în special în acțiuni și datorii. Situații care „pot fi deosebit de problematice dacă participanții pe piață s-au obișnuit cu niveluri constant ridicate de lichiditate, ceea ce amplifică impactul absenței sale bruște”, constată. Automatizarea unei bune părți a operațiunilor de către manageri și greutatea tot mai mare a tranzacțiilor de înaltă frecvență (High Frequency Trading sau HFT), care stă la baza a 50% din toate operațiunile Bursei americane, se numără printre cauze.

Exemple de impact al dezinformării

Ziua de luni trecută exemplifică perfect modul în care era actuală a dezinformării are impact asupra piețelor. În câteva minute, S&P 500 a trecut de la o scădere de 4,7% la o creștere de 3% și a închis cu o scădere de 3,5% într-o zi în care bursele americane au înregistrat cel mai mare volum de tranzacționare în cel puțin 18 ani, cu aproximativ 29.000 de milioane de acțiuni schimbate, potrivit datelor Factset. Detonatorul, un mesaj pe X care asigura că președintele american Donald Trump lua în considerare pauza taxelor vamale timp de 90 de zile. Cronologia celor 15 minute cele mai nebune din piețele din ultimii ani începe cu această frază: „HASSETT: TRUMP CONSIDERĂ O PAUZĂ DE 90 DE ZILE ÎN TAXELE VAMALE PENTRU TOATE ȚĂRILE, CU EXCEPȚIA CHINEI”.

În câteva minute, mesajul a fost retwitat de sute de conturi, în timp ce pe mesele de tranzacționare (și în nu puține redacții) căutau originea acelei informații și, cei mai optimiști, s-au lăsat duși de euforie în fața unei capitulări (parțiale) a lui Donald Trump și au activat butonul de cumpărare. „Spartani! Care este meseria voastră?”, ar spune Leonidas. Mesajul a fost replicat de Walter Bloomberg, utilizator X care, sub contul @deitaone, transmite celor peste 850.000 de urmăritori alertele lansate de agenția de știri Bloomberg prin terminalul său — contra cost — și de obicei cu majuscule, și care, la rândul său, a fost retransmis de alte sute de conturi în timp ce creșterile continuau pe parchet. O euforie dezlănțuită, previzibil de algoritmii dedicați tranzacțiilor de înaltă frecvență, care s-a tradus într-un câștig de 2,4 trilioane de dolari în câteva minute în S&P 500 care, totuși, a durat doar câteva minute și care a fost dezactivată de Casa Albă. Mass-media care dăduseră ca informație bună, precum CNBC și Reuters, au rectificat și și-au cerut scuze pentru eroare, în timp ce contul lui Walter Bloomberg s-a limitat la ștergerea mesajului și la lansarea altuia cu acronimul WTF (tradus ca „ce naiba”), care a adăugat o captură de ecran a negării CNBC.

Imediația și iraționalitatea în investiții

Într-o lume din ce în ce mai globalizată, în ciuda ruperii comerciale pe care președintele american Donald Trump încearcă să o impună, imediația devine din ce în ce mai relevantă și iraționalitatea tinde să pună stăpânire pe unii investitori. În fața lor, din domeniul raționalității se plasează managerii, care, cu apelurile lor la calm, sfătuiesc să nu se facă schimbări bruște în portofoliile investitorilor în aceste momente și să se mențină calmul. „X este locul unde totul se întâmplă în timp real. Idei brute și nefiltrate, cu mai mult adevăr și mai multe voci. 2025 este deja o nebunie, puneți-vă centurile de siguranță”, prezicea Linda Yaccarino, director executiv al X, la mijlocul lunii februarie. Mesajele republicanului din ultima săptămână încrucișate cu vocile critice ale reprezentanților industriei financiare care avertizează asupra impactului tarifelor asupra economiei globale arată clar că negocierile navighează pe căi foarte diferite de cele utilizate în mod tradițional de diplomație.

Știri false și uzurparea de identitate

Dar dincolo de informațiile abundente care circulă pe internet și pe rețelele sociale, există cei care au exploatat cu viclenie știrile false sau uzurparea de identitate. În 2013, un mesaj publicat de Associated Press pe contul său de Twitter asigura că au avut loc două explozii la Casa Albă și că președintele de atunci al SUA, Barack Obama, a fost rănit. S&P 500 a pierdut 136.500 de milioane de dolari în câteva minute, timpul necesar pentru ca agenția să recunoască faptul că contul său a fost piratat. Doi ani mai târziu, marca de cosmetice la domiciliu Avon a primit o ofertă de cumpărare falsă. Acțiunile sale au crescut cu 20% înainte ca compania să spună că nu avea cunoștință de o astfel de operațiune, care a fost înregistrată la SEC, supraveghetorul pieței americane, de către o companie, PTG Capital, care nu avea niciun fel de înregistrare prealabilă.

Mult mai puțin timp trebuie să ne întoarcem, ianuarie 2024, pentru a ne aminti cum a fost piratat contul SEC pe X pentru a publica faptul că supraveghetorul pieței a dat undă verde primului fond tranzacționat (ETF) pe bitcoin și a reușit ca criptomoneda să crească vertiginos cu aceasta. Reacția rapidă a pieței în astfel de cazuri contrastează cu statisticile care arată că, deși oamenii tind să se informeze prin intermediul rețelelor sociale, acestea sunt mediul în care au cea mai puțină încredere. Potrivit unui studiu publicat de OCDE în iunie anul trecut, 57% dintre respondenți nu au prea multă încredere sau deloc în acestea.

Fragilitatea pieței datoriilor

În cazul pieței datoriilor, suprareacției investitorilor se adaugă o tendință a pieței înseși, care s-a agravat din 2016, recunosc experții de la Barclays. „Prevedem o fragilitate mai mare pe piața cu venituri fixe de-a lungul timpului, cu episoade mai frecvente de ilichiditate, funcționare defectuoasă și volatilitate mai mare”, au afirmat analiștii băncii britanice acum exact un an într-un document în care au avertizat că „factorii de decizie politică vor trebui să intervină pentru a sprijini stabilitatea pieței cu mai multă frecvență”. Cu rentabilitatea datoriei pe zece ani escaladând poziții și aprinzând toate alertele în ultimele zile, cresc vocile care cer o intervenție a Rezervei Federale americane.