Măsurarea Pământului și Revoluția Franceză

Între 1792 și 1798, în anii tulburi care au urmat luării Bastiliei, doi astronomi au primit o comandă de la Academia de Științe din Franța, care avea să aducă unele dintre cele mai durabile roade ale Revoluției. Jean-Baptiste Joseph Delambre și Pierre Méchain au trebuit să măsoare cu precizie distanța dintre Dunkerque, în nordul Franței, și Barcelona, ​​ocolind obstacolele autorităților spaniole și franceze, riscându-și viața (Méchain a murit de malarie în Castellón) și transformând modul în care măsurăm lumea.

Măsurarea acelei secțiuni a meridianului care trece prin Paris a permis o mai bună cunoaștere a formei Pământului, care s-a dovedit a nu fi exact sferică, crearea de hărți mai exacte și realizarea unui ideal iluminist: stabilirea faptului că metrul nu ar fi definit printr-un artefact fizic arbitrar, ci în raport cu dimensiunile Pământului.

Mai exact, un metru ar fi a zecea milionime parte din distanța dintre ecuator și polul nord. Aceasta și alte măsuri au făcut posibilă încheierea haosului pe care l-au presupus cele peste 200.000 de valori de măsurare care existau atunci doar în Franța și au scos la iveală nedreptăți, arătând, de exemplu, că unii muncitori cu ziua primeau aceeași plată pentru a lucra pe terenuri de diferite dimensiuni.

Mai multe informații.

De ce Pământul este rotund

Cum putem convinge un adept al Pământului plat că Pământul este sferic? Aceasta este una dintre poveștile relatate de cercetătorul Institutului de Astrofizică din Paris, Alain Riazuelo (Marsilia, Franța, 51 de ani) în cartea sa De ce Pământul este rotund (Alianza Editorial).

În ea, pornește de la renașterea teoriilor Pământului plat pe care rețelele de socializare le-au favorizat pentru a ne arăta epopeea umană milenară de a cunoaște forma planetei noastre și locul său în univers, de la grecii care au calculat diametrul Pământului până la utilizarea științifică a bombelor V2 cu care naziștii au terorizat Londra.

Întrebări și Răspunsuri

Întrebare: Ați scris această carte ca răspuns la discursul teoriei Pământului plat sau ați vrut pur și simplu să vorbiți despre modul în care am ajuns să cunoaștem forma Pământului sau locul său în cosmos?

Răspuns:

De fapt, cartea nu a fost ideea mea. A fost ideea editorului meu, Olivia Recasens. Era anul 2018 și, la acel moment, nu auzisem prea multe despre adepții teoriei Pământului plat. Voiam să vorbesc despre știință, nu despre conspirații. Voiam doar să spun: Știința este grozavă.

Încearcă să construiască cunoștințe, deoarece există întrebări fundamentale care la un moment dat au un răspuns și apoi încetează să mai fie fundamentale. Este o artă bine stabilită. Apoi apar alte întrebări fundamentale, care sunt răspuse mai târziu. Așa progresează. Așa am vrut să explic lucrurile, deoarece forma Pământului este ceva care s-a rezolvat destul de devreme. Oamenii au avut răspunsul repede, în antichitatea greacă.

Și ce a fost interesant a fost: ce au făcut după aceea? Cum au construit cunoștințe din ce în ce mai complexe?

Întrebare: Au existat oameni care s-au gândit la sfericitatea Pământului înainte de greci?

Răspuns:

Nu știm când au început oamenii să se gândească la întrebare, deoarece nu avem înregistrări scrise din epoci atât de vechi. Cea mai veche mențiune a faptului că Pământul ar putea fi o sferă provine din India, dar este într-un text religios și nu știi dacă vorbesc despre fapte stabilite sau dacă propun un scenariu mitologic despre lume.

În India, cu o mie de ani înainte de antichitatea greacă, în secolul al XV-lea î.Hr., există o mențiune despre un zeu care a luat lut și l-a modelat sub forma unei sfere. Poate că în India înțeleseseră deja, deoarece, fiind aproape de ecuator, dacă ești în nord, vezi stelele rotindu-se în sens invers acelor de ceasornic în jurul stelei polare. Dar dacă călătorești mai la sud, în Oceanul Indian, vezi că sfera cerească se rotește în cealaltă direcție.

Aproape de ecuator, poți compara aceste două scheme de rotație și poți deduce că, cel puțin în direcția nord-sud, există o curbă clară. Poate că au intuit, dar contextul în care este scris nu ne permite să știm ce dovezi aveau. Probabil că oamenii se puseseră deja întrebarea înainte. Poate că unii au avut răspunsul înainte, dar în antichitatea greacă, deoarece se bucurau de geometrie, forma Pământului era o problemă geometrică. S-a potrivit perfect cu activitatea lor intelectuală preferată.

Le plăcea geometria, forme perfecte precum sfera și au demonstrat cu raționament riguros că Pământul este o sferă. S-a potrivit perfect cu ceea ce le plăcea.