Delegații din Statele Unite și Iran s-au întâlnit în Oman

Delegațiile din Statele Unite și Iran s-au întâlnit sâmbătă în Mascate, capitala sultanatului Oman, pentru o primă discuție preliminară cu termeni incerți despre viitorul programului nuclear al Teheranului. Întâlnirea a durat două ore și s-a încheiat la 17:50, ora locală, conform televiziunii de stat iraniene, cu angajamentul de a continua discuțiile săptămâna viitoare. Aceasta este prima negociere recunoscută public între cele două țări de când administrația lui Donald Trump a abandonat, în urmă cu șapte ani, în timpul primului mandat al republicanului, un pact crucial încheiat în 2015 în timpul predecesorului său, Barack Obama.

Statele Unite și alte puteri occidentale, alături de Rusia și China, au semnat atunci că Iranul își va limita programul de îmbogățire a uraniului, sub o supraveghere internațională strictă, pentru a garanta că nu va fabrica arme atomice. În schimb, Iranul a obținut ridicarea progresivă a sancțiunilor care afectau economia țării, în special principala sa sursă de venituri și de valută: petrolul. Trump a retras SUA din acest acord în urmă cu șapte ani, iar dialogul dintre cele două părți a fost întrerupt.

Acum, în mijlocul unei tensiuni crescânde în Orientul Mijlociu și al încercării lui Trump de a demonstra presupusele abilități de negociere pe care și-a construit imaginea politică, președintele american caută un nou acord. Și aspiră să o facă în proprii termeni: «Doresc ca Iranul să fie o țară minunată, grandioasă și fericită, dar nu pot avea arme nucleare», a declarat vineri americanul reporterilor la bordul Air Force One în timp ce zbura spre casa sa de weekend, în Mar-a-Lago (Florida). Cu două zile înainte, a declarat că, dacă pentru a-și atinge obiectivele ar trebui să recurgă la forța militară, nu va ezita să o facă. «Israelul, evident, va fi foarte implicat [în această campanie]. Va fi liderul», a adăugat el.

Nu este foarte clar ce se poate aștepta de la negocierile care au început sâmbătă în Oman, nici măcar dacă aceste discuții vor fi «directe», așa cum a tot anunțat Trump toată săptămâna – care a dat Iranului două luni pentru a accepta un pact care să restrângă sau să elimine programul său nuclear – sau «indirecte», cu Oman ca mediator, așa cum susține Teheranul. Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a asigurat în februarie că un dialog direct cu Washington «nu ar fi onorabil». Potrivit televiziunii iraniene, sâmbătă, ministrul Afacerilor Externe iranian și trimisul Statelor Unite, Steve Witkoff, au vorbit «pe scurt, în prezența ministrului Afacerilor Externe din Oman».

Statele Unite par dispuse să ceară chiar și o demontare totală a programului nuclear al vechiului său inamic, precum și a proiectului său de rachete balistice și a sprijinului său pentru rețeaua sa de miliții aliate din regiune. Așa a asigurat consilierul său pentru Securitate Națională, Mike Waltz, într-un interviu acordat CBS pe 23 martie. Dar aceasta este o linie roșie pentru regimul iranian, a cărui continuitate ar putea fi chiar compromisă în cazul acceptării acestor cerințe, subliniază analistul specializat în Iran, Daniel Bashandeh.

Acest expert consideră «evident» că «SUA a pus în aplicare o politică de maximă presiune asupra Iranului, în care pariază pe diplomație, dar recurg și la amenințarea militară». Dialogul de sâmbătă, afirmă el, «este un prim contact în care părțile își vor expune cererile și vor vedea dacă există vreo perspectivă de a continua negocierile».

Din partea iraniană, în ultimele zile s-au înmulțit gesturile conciliatoare. Agenția de știri oficială IRNA a difuzat chiar astăzi declarații ale ministrului Afacerilor Externe, Abbas Araghchi – care conduce delegația țării sale – în care a făcut aluzie la «posibilitatea unei înțelegeri care va marca drumul» dacă Statele Unite «se așază la masă în condiții de egalitate». Apoi, într-o postare pe X – rețea socială interzisă în Iran, dar tolerată atâta timp cât nu se critică regimul – acesta a spus că discuțiile au început și că sunt «indirecte».

Araghchi a publicat săptămâna aceasta un articol de opinie în The Washington Post în care avertiza că un conflict în Iran ar presupune un cost ridicat pentru un președinte care a făcut campanie promițând că nu va duce Statele Unite în războaiele din străinătate care au definit mandatele predecesorilor săi. «Nu îl vedem pe Trump dornic să fie un președinte care își bagă țara într-un război catastrofal în Orientul Mijlociu, un conflict care s-ar extinde rapid în toată regiunea și care ar costa exponențial mai mult decât au cheltuit predecesorii săi în Afganistan și Irak», spune Araghchi.

În ceea ce publicația specializată în regiune, Amwaj, a numit o «întoarcere surprinzătoare», președintele iranian, moderatul Masud Pezeshkian, a asigurat chiar miercuri că liderul suprem al Iranului «nu are obiecții ca investitorii americani» să intre pe piața iraniană.

Daniel Bashandeh crede că, deși Washingtonul poate reclama inițial demontarea completă a programului nuclear iranian, există o anumită «margine de negociere». «Ceea ce este incontestabil pentru SUA este ca Iranul să nu obțină arme nucleare, dar asta este foarte diferit de faptul că țara nu dispune de un program atomic. Din ultimele declarații ale lui Donald Trump, mai ales în timpul campaniei, susținut de secretarul de stat, Marco Rubio, și de trimisul său special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, reiese că acesta este singurul său obiectiv».

Cu ușile închise

Întâlnirea din Oman, cu ușile închise, s-a desfășurat într-un moment în care influența Iranului în regiune a fost foarte diminuată de la începutul ofensivei militare a Israelului în Gaza. Iranul se confruntă cu o situație economică și socială internă gravă, are capacitățile militare diminuate de atacul israelian din octombrie trecut, iar politica sa regională este în ruine din cauza distrugerii capacității ofensive a principalilor săi aliați din Orientul Mijlociu: Hamas în Gaza, partidul-miliție șiită Hezbollah în Liban, milițiile proiraniene ale așa-numitei Rezistențe Islamice din Irak sau huthiții din Yemen, împotriva cărora Washingtonul a lansat luna trecută un atac la scară largă. Toți aceștia au suferit o pierdere de putere în aceste 18 luni. Un alt aliat crucial pentru Iran, regimul lui Bashar al-Assad, a fost înlăturat în Siria.

Apropierea administrației Trump de președintele rus, Vladimir Putin, a diminuat, de asemenea, sprijinul internațional al Teheranului. Ministrul delegat pentru Afaceri Externe rus, Andrei Rudenko, a afirmat săptămâna aceasta că Moscova nu și-ar sprijini până acum aliatul Iran în cazul unui atac militar din partea Statelor Unite.

Delegația americană în Oman a fost condusă de trimisul lui Trump în regiune, Witkoff, care vineri s-a întâlnit la Sankt Petersburg cu președintele rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre un posibil acord de pace cu Ucraina. Anunțul reluării contactului cu Iranul, ale cărui relații diplomatice cu Statele Unite sunt întrerupte de 45 de ani, a fost făcut de Trump luni trecută în timpul vizitei la Casa Albă a prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, care a pledat pentru ceea ce este cunoscut sub numele de «scenariul libian». Adică, Iranul să fie obligat să își demonteze programul nuclear, așa cum a făcut din 2003 Libia lui Muammar Gaddafi, care a renunțat la programul său atomic, de arme chimice și de rachete balistice cu rază lungă de acțiune și a acceptat dezmembrarea totală a acestuia.

Acest precedent, subliniază analistul Bashandeh, este văzut în Iran «ca un scenariu care trebuie evitat». Gaddafi a fost înlăturat în 2011 cu ajutorul NATO. «Este neverosimil ca regimul islamic să accepte să rămână neapărat în fața Israelului atunci când prioritatea sa, și în acest dialog, este tocmai garantarea supraviețuirii sale», afirmă expertul.

Tama de la Washington și din alte capitale este ca Iranul să își folosească programul nuclear în scopuri militare, lucru pe care regimul îl neagă. Această teamă este deosebit de acută în Israel, care vede într-un Iran cu arme atomice o amenințare la existența sa. De când Statele Unite s-au retras din acordul din 2018, Iranul a încetat să își respecte angajamentele în mod treptat și acum îmbogățește uraniu până la 60%, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Este o cantitate care depășește cu mult ceea ce este necesar pentru uz civil și care se apropie de 90% puritate a uraniului necesar pentru fabricarea armelor atomice.

Dialogul nuclear dintre Statele Unite și Iran începe astfel pe fondul unei neîncrederi maxime. Washingtonul a desfășurat la începutul lunii șase bombardiere B-2 Spirit în baza sa de pe insula Diego Garcia, în Oceanul Indian, la mică distanță de Iran, în ceea ce chiar și presa iraniană a definit ca pe o manevră «de intimidare».