Principalele bănci spaniole, afectate de valul de nervozitate de pe piețe

Principalele bănci spaniole se numără printre cele mai afectate de valul de nervozitate de pe piețe, după decizia administrației Donald Trump de a impune tarife vamale ample pentru produsele străine. Scăderile de la bursă au fost abrupte — cu scăderi zilnice care au ajuns până la 16% pentru unele entități — și, deși analiștii sunt de acord că este vorba de o ajustare bursieră într-un sector care venea cu evaluări foarte ridicate și la limita optimismului, este inevitabil să se calibreze care ar fi impactul asupra băncilor al deteriorării economice proprii unui război comercial.

Pentru a exclude temerile din trecut și oricât de mult ar putea răsuna ecourile crizei financiare din 2008, este important să se facă distincția între scăderile bursiere rezultate din panică pe piețe și probleme structurale reale, așa cum s-a întâmplat atunci. Acum, băncile au o solvabilitate care nu este afectată de scăderile acțiunilor și distribuie dividende record, depășind cu mult marja cerințele de capital necesare. Deși acest lucru nu va fi o garanție pentru o recuperare rapidă la bursă.

Impunerea de tarife vamale de către Statele Unite asupra partenerilor săi comerciali din întreaga lume a reaprins temerile cu privire la o încetinire a comerțului internațional. Și, deși afacerea bancară nu va fi afectată direct de aceste măsuri, incertitudinea economică pe care o generează afectează așteptările de creștere și consolidează previziunea unui mediu prelungit de rate ale dobânzilor scăzute. Această combinație de mai puțină activitate economică, o cerere mai mică de credit și marje financiare comprimate adaugă presiune asupra sectorului bancar.

Astfel, investitorii au optat pentru colectarea de beneficii după o etapă de puternică revalorizare bursieră în ultimii ani și, în special, la acest început de 2025. Băncile spaniole acumulează o creștere între 25% și 18% în acest an, notabilă, deși departe de ascensiunile fulgerătoare, aproape de 50%, pe care le acumulau înainte de anunțul tarifar al lui Trump.

Indicele Euro Stoxx Banks, care grupează principalele bănci europene, crește cu puțin peste 6% și s-a despărțit de câștigul de peste 20% pe care îl acumulase până acum două săptămâni. „După o scădere de între 15% și 20% de miercurea trecută, perspectiva noastră inițială indică faptul că este de înțeles luarea de profituri într-un sector ciclic care a depășit randamentul acumulat până în prezent”, subliniază analiștii UBS într-un raport. „Într-o perioadă scurtă de timp, situația băncilor s-a schimbat drastic, la fel și așteptările cu privire la perspectivele economice. Impacturile directe [ale tarifelor] sunt limitate, dar trebuie să fim foarte atenți la efectele secundare”, subliniază RBC, pentru care impactul va depinde de expunerea geografică a fiecărei entități.

În acest sens, analiștii detaliază că entitățile cele mai expuse la această volatilitate ar fi băncile cu expunere în Asia (HSBC, UBS și Julius Baer), Mexic (BBVA) și SUA (Barclays și UBS), în timp ce cele cu o abordare mai domestică ar fi oarecum mai protejate. Expunerea la SUA, o piață deosebită pentru Banco Santander, va deveni de fapt un nou focar de neliniște pentru instituțiile financiare europene din cauza deprecierii actuale a dolarului, care se prevede că va crește pe măsură ce își pierde statutul de monedă refugiu. Și, cu dolarul în scădere, vor fi mai mici și beneficiile filialelor americane atunci când vor fi convertite în euro.

Dincolo de luarea de beneficii în sectoarele și valorile care crescuseră cel mai mult până la turbulențele dezlănțuite în ultimele zile, băncile asistă, de asemenea, la procesul de diversificare care a fost pus în mișcare pe piață, prin care investitorii extind focusul și caută refugiu. În acest sens, sectorul financiar nu se numără printre favoriți, fiind mai expus la scăderea ratelor dobânzilor și la riscul actual de schimbare a ciclului economic.

Indicele sectorial al băncilor europene pierde aproape 14% din 2 aprilie, presupunuta Zi a Eliberării lui Trump, față de scăderi mult mai reținute, de aproximativ 3%, în sectoare defensive, cum ar fi imobiliarele sau cele electrice. Pe băncile spaniole, piața a penalizat dependența lor de afacerea tradițională de împrumuturi, sensibilă la fluctuațiile ratelor dobânzilor. Spre deosebire de entitățile din nordul Europei, mai diversificate către banca de investiții sau veniturile din comisioane, băncile spaniole depind într-o mai mare măsură de activitatea de creditare și de diferențialul ratelor: când ratele cresc, încasează mai mult pentru împrumuturile cu rată variabilă, dar abia plătesc mai mult pentru depozite. De aici, puterea rezultatelor din ultimii doi ani.

Santander a doborât recordul său de profit în 2024, cu 12.574 milioane. De asemenea, BBVA (10.054 milioane), CaixaBank (5.787 milioane), Sabadell (1.827 milioane) și Bankinter (953 milioane).

Perspectiva ca tarifele vamale să accelereze reducerile de rate a cântărit asupra cotațiilor, precum și puternica revalorizare a sectorului: în medii tensionate, acțiunile cele mai optimiste sunt, de asemenea, primele care corectează. Santander și BBVA (băncile cele mai diversificate geografic) acumulează scăderi de 12%, respectiv, de la anunțul lui Trump. CaixaBank a pierdut încă 11,5%, Sabadell 10,5%, Bankinter 8,6% și Unicaja 10,5%. Cu toate acestea, din 2023, chiar și după ultimele scăderi, principalele bănci spaniole înregistrează creșteri la bursă de peste 70%. Santander reușise în luna martie să recupereze pragul de 100.000 de milioane de euro de capitalizare bursieră, la zece ani de la ultima dată. Valoarea sa este acum de aproximativ 85.000 de milioane.

În ciuda contondenței scăderilor, experții insistă că sectorul bancar nu este nici pe departe în pericol. Capitalul de cea mai bună calitate, măsurat prin raportul CET1, se menține cu mult peste nivelurile cerute de BCE. Acest indicator reflectă capacitatea unei entități de a absorbi pierderile și este principala referință a solvabilității bancare.

„Nivelul capitalului rămâne adecvat și se menține aproape neschimbat. Drept urmare, ratele CET 1 sunt strâns aliniate cu obiectivele de management, deși amortizarea peste cerințele de reglementare rămâne sub media UE”, explică Carola A. Saldias, analist la Scope Ratings. „Nu am observat nicio verigă slabă, nici o bancă în particular a cărei performanță să fi fost inferioară celei a restului sectorului. Unele bănci europene au obținut chiar rezultate mai bune decât omologii lor americani, lucru care rareori s-a văzut în perioadele anterioare de tensiune generală pe piață”, detaliază Jakub Lichwa, manager la TwentyFour AM.

Dovada că nu există îngrijorare cu privire la solvabilitatea băncilor spaniole este cotația obligațiunilor acestora, unde vânzările au fost departe de a înregistra amploarea văzută la acțiuni. „În mijlocul fricțiunilor comerciale, băncile spaniole s-au menținut relativ solide. De exemplu, diferențialele obligațiunilor senior ale Sabadell s-au extins doar cu aproximativ 20 de puncte de bază, depășind în mod remarcabil băncile europene de dimensiuni medii din alte țări. Acest lucru reflectă o macroeconomie mai puternică în Spania (și o expunere limitată la tarifele SUA), precum și o îmbunătățire a fundamentelor băncilor, susținută de recentele creșteri de rating de la Fitch și S&P”, susține Filippo Alloatti, director de analiză de credit la administratorul american Federated Hermes. Vontobel este de acord că „în ciuda mișcărilor importante ale piețelor din ultima săptămână, am asistat la o evoluție relativ liniștită și fără indicii de tensiuni financiare pentru băncile europene”.

Atunci, în ce mod ar putea afecta pierderile de evaluare din ultimele zile? Deocamdată, principalul efect este o reducere a valorii de piață a entităților. Conform datelor Bloomberg, băncile mondiale au pierdut peste 700.000 de milioane de euro în capitalizare bursieră de la anunțul războiului comercial al lui Trump din 2 aprilie. O acțiune mai ieftină implică faptul că acționarii văd valoarea titlurilor lor diminuată. Dacă decid să vândă, ar putea înregistra pierderi. În plus, dacă se îndeplinesc previziunile macroeconomice (mai puțin comerț, mai puțin credit și beneficii mai mici), ar fi afectați și dividendele. În fiecare an, băncile distribuie o parte din profiturile lor între acționari (între 50% și 60% din câștiguri). În ultimii ani, băncile spaniole au distribuit dividende istoric de mari, datorită beneficiilor record. Amploarea pe care o vor avea tarifele în economia reală și, prin urmare, în afacerea băncilor, este încă foarte incertă, dar prezintă o nouă etapă mult mai provocatoare pentru instituțiile financiare și acționarii acestora.