Distanța dintre Madrid și Valencia, de aproximativ 350 de kilometri, poate fi parcursă în interiorul Parisului cu bicicleta, pe căi sigure și exclusiviste, fără mașini. Mai mult, tronsonul care echivalează cu distanța dintre Barcelona și Paris, puțin peste 1.000 de kilometri, poate fi parcurs și el pe pedale, deși în acest caz împărțind benzile de circulație cu autovehiculele în unele zone. Acestea sunt doar două date care ilustrează transformarea în mobilitatea urbană a capitalei franceze și angajamentul său față de acest mijloc de transport.

Mai multe exemple ale schimbării: Joia trecută, pe rue de Rivoli, în fața Primăriei, au circulat 17.818 biciclete, față de doar 3.507 mașini. Acest lucru este cunoscut datorită unui contor de biciclete care se află lângă Primărie, precum și în alte o sută de puncte din capitală și care servesc la măsurarea schimbării.

Acum 10 ani, când a fost aprobat primul Plan municipal pentru biciclete, a merge cu bicicleta la serviciu într-un Paris congestionat și fără benzi adecvate era aproape un exercițiu riscant. Astăzi, cu al doilea Plan pentru biciclete aproape de finalizare, mașinile sunt cele care au dificultăți în a circula pe drumurile unde bicicliștii au preluat controlul. În aceste două planuri cincinale pentru prioritizarea celor două roți, au fost investiți peste 400 de milioane de euro. Există deja peste 1.000 de kilometri de zone pentru bicicliști (semnalizate, dar nu exclusiviste) și 350 de kilometri de piste de biciclete, sigure.

Rue de Rivoli este una dintre cele mai reprezentative pentru această schimbare, datorită poziției sale centrale și faptului că s-au eliminat benzi pentru mașini pentru a le ceda bicicletelor. Dar majoritatea drumurilor din capitală sunt deja accesibile ambelor. În 2007, a fost creat Velib, rețeaua publică de biciclete de închiriat, deși impulsul pentru biciclete a venit în 2015, odată cu Anne Hidalgo, socialistă, la Primărie, cu primul plan, care prevedea o investiție de 150 de milioane de euro până în 2020. Scopul era crearea de piste sigure pentru bicicliști, integrarea lor în marile bulevarde și crearea de zone pentru parcarea lor.

Atunci, un raport a proiectat, ținând cont de datele din perioada 2009-2019 și de investițiile deja realizate, că utilizarea bicicletei va crește între 19,6% și 28,5% până în 2030. Astăzi, aceasta depășește deja mașina, cu 11% din călătorii față de 4,3% pentru automobile. «Cine ar fi crezut, acum 10 ani, că bicicleta va depăși mașina?», s-a felicitat recent, la aflarea cifrelor, David Belliard, responsabil cu Transporturile din Primărie.

Al doilea plan pentru biciclete (2021-2026) aspiră la obiectivul ambițios ca Parisul «să fie 100% ciclist». Investiția a fost aproape dublată față de cea anterioară, 250 de milioane de euro. Dacă în 2021 existau 300 de kilometri de piste de biciclete, în 2026 se vor adăuga încă 130 de kilometri, pe lângă cele 52 de piste provizorii care au fost create în timpul pandemiei, «coronapistele». În total, aproape 500 de kilometri de piste pentru biciclete.

De asemenea, a fost dezvoltată Reve (rețeaua expresă de biciclete, în acronimul său în franceză), care unește marile bulevarde, cu benzi în ambele sensuri, cum ar fi cea care leagă piețele emblematice Concorde și Bastille, Republicii și Națiunii sau toate Champs-Élysées.

O altă dată care ilustrează această explozie este că în ultimul an s-au vândut 2,2 milioane de biciclete, față de 1,7 milioane de mașini noi. Această coabitare, uneori dificilă, este fața B a ciclorevoluției pariziene. Beillard recunoaște că «tranziția în mobilitate creează tensiuni care nu existau înainte. Deși astăzi utilizarea spațiului public în Paris este mai complexă, nu este mai periculoasă».