Consecințele ploilor torențiale care au lovit la sfârșitul lunii octombrie în principal provincia Valencia au fost devastatoare și vor fi amintite ani de-a rândul. Impactul lor mortal — pe care un tribunal îl investighează pentru a stabili dacă a fost amplificat de gestionarea defectuoasă a situației de urgență de către autoritățile regionale — a fost enorm: în câteva ore tragice, 232 de persoane au murit în Valencia din cauza inundațiilor, ceea ce reprezintă 70% din decesele legate de episoadele de ploi torențiale din Europa în tot anul 2024.

Acest lucru reiese din Raportul privind Starea Climei în Europa în 2024, publicat marți și elaborat de Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice, dependent de Comisia Europeană, și Organizația Meteorologică Mondială (OMM). Studiul adună tendințele și evenimentele meteorologice din ultimul an pe un continent care se încălzește mai repede decât restul din cauza schimbărilor climatice cauzate de om. Așa cum s-a întâmplat pe întreaga suprafață a Pământului, 2024 a fost în Europa cel mai cald an înregistrat de când există măsurători directe. Și o planetă mai caldă este sinonimă în multe cazuri cu evenimente meteorologice mai extreme și mai frecvente, cum se întâmplă cu valurile de căldură și episoadele de trombe și inundații.

În capitolul dedicat ploilor torențiale și furtunilor se subliniază modul în care aceste episoade «au afectat aproximativ 413.000 de persoane» și au cauzat «pierderea a cel puțin 335 de vieți» anul trecut în Europa. Dintre acestea, conform documentului, cel puțin 232 de persoane au murit în Valencia în timpul DANA (depresiune izolată la niveluri înalte) din octombrie. «Daunele infrastructurii și pierderile economice au fost grave, totalizând aproximativ 16.500 de milioane de euro», se adaugă despre acea ploaie torențială, care a lovit și Albacete, Cuenca și Málaga. Acest episod a concentrat, de asemenea, cea mai mare parte a pierderilor economice legate de inundații în Europa anul trecut, pe care studiul le estimează la «cel puțin 18.000 de milioane de euro».

Potrivit Copernicus, în 2024, 30% dintre râurile din Europa au înregistrat debite care au depășit pragul de inundație ridicată (adică viituri care se produc o dată la cinci ani), în timp ce 12% din rețeaua fluvială a înregistrat debite care au depășit pragul de inundație gravă (adică cu o perioadă de revenire de 20 de ani). «Europa a experimentat cele mai extinse inundații din 2013 încoace», susține Samantha Burgess, director strategic pentru climă al Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, și unul dintre coordonatorii analizei prezentate marți.

În capitolul despre ploi torențiale sunt analizate două episoade concrete de inundații din 2024: cel din Valencia, de la sfârșitul lunii octombrie, și furtuna Boris, care în a doua jumătate a lunii septembrie a provocat precipitații extreme în Europa Centrală și de Est. S-au produs «inundații în zone din Germania, Polonia, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, România și Italia». Pentru ambele cazuri au fost publicate analize științifice de atribuire care arată că schimbările climatice au alimentat aceste ploi torențiale.

Dar raportul Copernicus și OMM nu analizează doar ce s-a întâmplat deja, ci și ce se așteaptă pentru viitor. «Europa este una dintre regiunile cu cea mai mare creștere prevăzută a riscului de inundații», se explică pornind de la ceea ce a fost stabilit deja de IPCC, Grupul Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice, legat de Națiunile Unite. În ultima sa revizuire a cunoștințelor științifice despre schimbările climatice, acest grup de experți a semnalat că se preconizează «o creștere a precipitațiilor extreme și a inundațiilor de ape de suprafață în toate regiunile Europei».

Conform celor observate deja, «între 1960 și 2010, riscurile de inundații fluviale au crescut în Europa de Vest și Centrală și în Regatul Unit cu 11% pe deceniu și au scăzut în Europa de Est și de Sud cu 23% pe deceniu». «Ultimele trei decenii au avut cel mai mare număr de inundații din ultimii 500 de ani», rezumă autorii. Pe măsură ce încălzirea globală avansează, problemele vor fi mai mari. «Fiecare fracțiune de grad suplimentar de creștere a temperaturii contează, deoarece accentuează riscurile pentru viețile noastre, pentru economii și pentru planetă», a avertizat printr-un comunicat Celeste Saulo, secretarul general al OMM. «Este imperios necesar să ne adaptăm», a adăugat ea.

După tragediile precum cea trăită în Valencia toamna trecută se află intensificarea evenimentelor extreme din cauza schimbărilor climatice, dar și lipsa de control în planificarea urbană și construcțiile în zonele inundabile. Raportul subliniază importanța ca orașele să se pregătească pentru schimbările climatice. «51% dintre orașele europene au adoptat planuri specifice de adaptare la climă», susțin autorii. Aceasta reprezintă «un progres încurajator de la 26% în 2018».