Pe 16 mai 2019, o operațiune comună a Gărzii Civile și a Poliției franceze

Pe 16 mai 2019, o operațiune comună a Gărzii Civile și a Poliției franceze a dus la arestarea lui José Antonio Urrutikoetxea Bengoetxea, Josu Ternera, într-o localitate franceză la poalele Alpilor, Sallanches. Considerat ultimul mare șef al ETA, acesta era fugar de 17 ani. După arestarea sa, agenții au localizat 14 dispozitive informatice în cabana solitară de lângă Mont Blanc unde se ascundea.

Raportul Gărzii Civile

Un raport al Gărzii Civile despre aceste echipamente, realizat la doi ani după căderea lui Urrutikoetxea ― și care nu a fost dezvăluit până acum ― arată că Josu Ternera, în vârstă de 74 de ani, stoca pe ele conținut foarte divers: de la documente ale organizației teroriste care susțin acuzațiile justiției împotriva sa, până la fișiere vocale ale fostului lider ETA citind povești în bască, cursuri de limbi străine, rețete de bucătărie și fotografii cu rude și prieteni făcute când era fugar. Acest document polițienesc a servit colectivului victimelor terorismului Dignidad y Justicia (DyJ) pentru a solicita recent Audiencia Nacional să extindă acuzațiile care îl vizează pe fostul șef ETA în dosarul în care se investighează finanțarea grupării armate prin herriko tabernas (localuri frecventate de simpatizanții stângii abertzale radicale), una dintre singurele două cauze care sunt încă deschise în Spania împotriva sa. Dignidad y Justicia consideră că unele dintre aceste documente confirmă că Urrutikoetxea ― care în prezent se află în libertate supravegheată în localitatea franceză Anglet, așteptând să fie judecat în această țară ― a dat ordine în cadrul organizației până la anunțul dizolvării sale la 3 mai 2018, la șapte ani de la încetarea atentatelor.

Calculatorul portabil al lui Josu Ternera

Calculatorul portabil al lui Josu Ternera confiscat după arestarea sa în Franța în 2019, într-o imagine obținută din raportul Gărzii Civile. Documentul polițienesc analizează echipamentele confiscate ― un calculator portabil, două hard disk-uri, trei carduri de memorie, șapte stick-uri USB și un reportofon digital ― și detaliază conținutul acestora, subliniind într-o anexă că „nu au fost găsite fișiere criptate sau protejate cu parolă care să îngreuneze accesul la acestea”. Astfel, despre calculator, agenții subliniază că nu au găsit „date de interes” pentru investigație. În memoria sa se aflau doar fișiere de „muzică variată”, un document despre un dicționar basc, fotografii cu peisaje, imagini cu Josu Ternera alături de copiii și nepoții săi și rețete de bucătărie, una dintre pasiunile fostului șef ETA. Lui Urrutikoetxea, căruia nu i s-a putut atribui niciodată autoritatea documentelor ideologice, i se cunoaște un singur text, tocmai despre bucătărie: cartea Giltzapeko sukaldaritza (Bucătăria dintre gratii, editura Hiru Argitaletxea), în care adună rețetele pe care le-a elaborat în timpul celor 10 ani petrecuți în închisoare în Franța.

Informații de pe hard disk-uri

Agenții consideră mai relevantă informația pe care au găsit-o pe cele două hard disk-uri. Pe unul dintre ele, alături de copii ale articolelor de ziar în bască și franceză, muzică și documente „cu caracter public” de la Sortu ― partidul stângii abertzale considerat moștenitorul Batasuna ―, agenții au găsit o fotografie cu Josu Ternera „bucurându-se de o cină relaxată” cu membri ai familiei sale și un prieten francez. Documentul polițienesc subliniază că, din metadatele imaginii, se concluzionează că a fost făcută în localitatea franceză Bastide-de-Serou (în sudul Franței, lângă Pirinei) pe 23 februarie 2013, o perioadă, subliniază agenții, în care liderul ETA „era fugar din fața justiției și cu mai multe mandate de căutare, arestare și încarcerare” emise de Audiencia Nacional. Din toate acestea, Garda Civilă concluzionează că Urrutikoetxea „ar fi putut conta pe colaborarea unor cetățeni francezi care i-au oferit cazare și acoperire pentru a evita arestarea sa”.

Unul dintre stick-urile USB confiscate

Unul dintre cele șapte stick-uri USB confiscate de la Josu Ternera după arestarea sa în Franța în 2019, într-o imagine scoasă din raportul Gărzii Civile. Pe al doilea hard disk, agenții au găsit mai multe fotografii cu Josu Ternera alături de familia sa pe care le consideră relevante. În acest caz, făcute în orașul norvegian Bergen în 2012, când fostul șef ETA, care era încă fugar din fața justiției, s-a deplasat în această țară scandinavă într-o tentativă eșuată de a relua negocierile cu Guvernul spaniol. Agenții pun accentul și pe un alt document de pe acest dispozitiv: înregistrări audio cu narațiunea în bască a unor povești pe care Urrutikoetxea le-a înregistrat pentru a le trimite fiicei sale mici. Analiza efectuată asupra acestui fișier de către Serviciul de Criminalistică al institutului armat ― care le-a comparat cu înregistrări vocale ale lui Josu Ternera obținute din aparițiile sale publice ― concluzionează, fără îndoială și așa cum s-a menționat întotdeauna, că Urrutikoetxea a fost cel care a citit declarația de dizolvare a grupării în 2018. Prin urmare, agenții subliniază că atât fotografiile făcute în Norvegia, cât și înregistrarea audio evidențiază „gradul de legătură directă” pe care șeful ETA l-a menținut cu conducerea organizației teroriste până la sfârșitul acesteia.

Investigatorii și stick-urile USB

Investigatorii consideră relevant și ceea ce s-a găsit pe unul dintre cele șapte stick-uri USB confiscate. Pe acesta, agenții au recuperat o copie a planului național al Sortu pentru 2018-2019, un dosar cu fotografii ale a două mașini cu numere de înmatriculare franceze care corespundeau vehiculelor oficiale ale Ministerului de Interne francez, articole de presă, mai multe fotografii de familie și două documente interne ale organizației teroriste cu difuzare restrânsă. Raportul acordă mai multă atenție acestora din urmă. Unul este un exemplar al așa-numitului BKO (acronim în bască pentru Comunicare Internă Generală), presupus elaborat pentru a face cunoscut membrilor restrânși ai conducerii rezultatul votului consultării membrilor cu privire la dizolvare. Raportul subliniază că a fost elaborat în aprilie 2017, cu 11 luni înainte de a fi anunțată public această decizie a grupării.

Reportofonul digital confiscat

Reportofonul digital confiscat de la Ternera după arestarea sa în Franța în 2019, într-o imagine scoasă din raportul Gărzii Civile. Garda Civilă consideră semnificativ faptul că Urrutikoetxea îl avea, deoarece exemplare din această publicație internă a ETA fuseseră confiscate doar în trei ocazii anterioare și întotdeauna de la „lideri semnificativi” ai grupării. În plus, lui Josu Ternera i s-a confiscat un fișier cu date care au fost incluse în buletinul în care a fost consemnat procesul urmat pentru a decide „viitorul și traiectoria aleasă pentru propria organizație teroristă”. Pe același dispozitiv, investigatorii au găsit exemplarul din aprilie 2018 al Zutabe, ultimul din această publicație, un document adresat tuturor membrilor ETA pentru a explica motivele care i-au determinat să deschidă dezbaterea despre „sfârșitul ciclului” ETA. În acest document, organizația recunoștea că a comis 2.606 atentate, printre care două atentate pe care nu le revendicase niciodată.

Restul dispozitivelor

Despre restul dispozitivelor, Garda Civilă precizează că nu conțin fișiere „de interes”, deoarece conțin doar „o mare cantitate de date, fotografii și documente cu caracter personal” ale fostului șef ETA. Astfel, în reportofonul digital agenții au găsit fișiere sonore „de fluierături”; pe un card de memorie, „înregistrări audio, fotografii și videoclipuri” pentru învățarea limbii franceze; pe un stick USB, un curs de engleză și „videoclipuri despre animale”; iar pe altul, o carte în franceză despre „cele mai bune instrumente de vindecare”. Unul era chiar „gol”. Cu toate acestea, autorii raportului subliniază valoarea documentației confiscate și concluzionează că din aceasta se poate deduce că Urrutikoetxea „era integrat în ETA până la anunțul dizolvării acesteia” și că, în plus, era „unul dintre membrii săi calificați, participant la luarea celor mai importante și transcendente decizii ale propriei organizații teroriste de-a lungul istoriei sale”.

Cauzele pendinte ale lui Urrutikoetxea

Josu Ternera are o cauză pendinte în Franța în care este acuzat de un delict de asociere de răufăcători cu scopuri teroriste ― echivalentul delictului de integrare în organizație teroristă din Codul Penal spaniol ― pentru presupusa sa apartenență la ETA între 2002 și 2005. Urrutikoetxea a fost deja condamnat în lipsă în 2010 la șapte ani de închisoare pentru aceste fapte, dar fostul șef ETA a făcut recurs după arestarea sa, iar Tribunalul de Apel din Paris i-a dat dreptate și a dispus returnarea dosarului judecătorului de instrucție pentru ca întregul proces să înceapă din nou.

Panorama judiciară în Spania

În Spania, panorama sa judiciară este mai complexă. Când a fost arestat în 2019, Audiencia Nacional a cerut predarea sa pentru patru dosare. Dintre acestea, doar două au continuat împotriva sa. Unul este pentru atentatul de la cazarma din Zaragoza, din 1987, care s-a soldat cu 11 morți (inclusiv șase minori și două femei însărcinate) și 88 de răniți, și pentru care Parchetul cere 2.354 de ani de închisoare ca presupus membru al conducerii ETA care a ordonat plasarea mașinii-capcană care a provocat acel masacru. Celălalt este pentru finanțarea ETA prin herriko tabernas, cauza la care a fost încorporat raportul despre dispozitivele sale electronice.

Investigații suplimentare

În plus, Urrutikoetxea este unul dintre cei aproximativ douăzeci de foști membri ai conducerilor succesive ale grupării care sunt investigați de Audiencia Nacional odată cu reactivarea diverselor cauze pentru a încerca să se elucideze presupusa responsabilitate a tuturor acestora ca „autori meditați prin dominație” — un fel de instigatori intelectuali ai crimelor având controlul total al organizației — pentru crimele comise când ocupau un post în conducerea ETA. În cazul lui Josu Ternera, a fost admisă împotriva sa, în ianuarie 2022, o plângere pentru mașina-capcană de la T-4 a aeroportului din Madrid care a ucis două persoane și care a pus capăt armistițiului grupării în decembrie 2006. În toate aceste cazuri, Ternera și-a negat participarea.