Europa și Negocierile Comerciale cu Statele Unite

Europa privește cu un anumit pesimism — realism, conform limbajului diplomatic de la Bruxelles — negocierile cu Statele Unite pentru a încerca să oprească războiul tarifar. În timp ce negociatorul șef european, Maros Sefcovic, a început luni să prezinte propunerile sale interlocutorilor săi de la Washington pentru a încerca să reducă bătălia comercială deschisă de președintele Donald Trump, acesta a revenit la vechile obiceiuri și, de la Casa Albă, a acuzat UE că „profită teribil” de Statele Unite.

Dincolo de zgomotul din mesajele publice, fondul este cel care îi desconcertează pe europeni în această escaladare a tarifelor. Negociatorii UE, principalul bloc comercial din lume, se întreabă ce caută exact SUA cu acest impuls tarifar și dacă omologii lor de la Washington sunt cu adevărat deschiși la o soluție benefică pentru toți. După prima reuniune desfășurată în capitala americană, așteptările sunt foarte limitate. Comisarul european pentru Comerț s-a întors la Bruxelles după a treia sa vizită la Washington în puțin peste două luni, prima de când cele două părți au convenit săptămâna trecută un armistițiu tarifar parțial de 90 de zile, practic cu aceleași îndoieli cu care a plecat în capitala americană.

UE a început luni să-și pună cărțile pe masă: într-o încercare de a stabili cel puțin domeniul în care să fixeze posibile acorduri pentru a căuta mai detaliat soluții, a propus eliminarea tuturor tarifelor la produsele industriale — „inclusiv mașinile” — care par să-l deranjeze atât de mult pe Trump. Și s-a declarat dispusă să analizeze supracapacitatea mondială din sectorul oțelului și aluminiului și să dezbată rezistența pe care o pot arăta lanțurile de aprovizionare cu semiconductori și produse farmaceutice, după cum a dezvăluit Comisia Europeană. Cu toate acestea, încă nu se știe ce este dispus să ofere Washington (sau să negocieze). „UE își face partea. Acum este necesar ca SUA să-și definească poziția”, a declarat marți purtătorul de cuvânt comunitar pentru Comerț, Olof Gill. „Ca în orice negociere, aceasta trebuie să fie o stradă cu două sensuri, un compromis bidirecțional în care ambele părți contribuie cu ceva”, a reamintit el înainte de a insista: „Trebuie să auzim mai mult de la americani. Trebuie să avem o idee mai clară despre care sunt rezultatele lor preferate în aceste negocieri”.

Nu sunt puțini cei de la Bruxelles care vorbesc despre nedumerirea pe care anunțurile tarifare ale administrației Trump — adesea contradictorii și cu obiective nu tocmai clare — o provoacă în Europa. „Nu știm cum vor să abordeze negocierile, este dificil deocamdată să știm ce vrea în mod specific Washington cu tarifele, le folosește pentru a avea un avantaj mai mare în negocieri? Pentru a lovi China? Pentru a-și stimula industria internă?”, rezumă o sursă diplomatică europeană. „Este dificil de știut ce vor și, în plus, diferite persoane spun lucruri diferite în momente diferite; încercarea de a-i citi este destul de dificilă”, recunoaște aceasta.

Toate acestea într-o spirală care nu încetează — pe lângă faptul că armistițiul tarifar de 90 de zile este doar parțial, Washingtonul a făcut deja primul pas pentru a impune taxe la importul de produse farmaceutice și de microprocesoare — și care provoacă deja un „tsunami de destabilizare” mondial, după cum a avertizat prim-ministrul francez, François Bayrou. „Președintele Statelor Unite a început un uragan ale cărui consecințe nu se vor termina curând”, s-a lamentat acesta de la Paris. În vizită în Vietnam, președintele chinez, Xi Jinping, făcea o analiză similară: războaiele comerciale „vor eroda sistemul de comerț internațional, stabilitatea ordinii economice globale și interesele legitime ale tuturor țărilor din lume, în special ale țărilor în curs de dezvoltare”, a spus acesta, conform agenției Xinhua.

Că lucrurile nu au ieșit cel mai bine — lucru pe care, de altfel, puțini îl așteptau de la această primă întâlnire — a început să se înțeleagă din mesajul scurt de pe rețelele sociale cu care Sefcovic a rezumat întâlnirea de luni cu omologul său american, Howard Lutnick, și reprezentantul comercial al Statelor Unite, Jamieson Greer. O întâlnire care a fost ulterior completată, conform Bruxelles-ului, cu discuții cu înalți reprezentanți ai Departamentului Trezoreriei. „UE rămâne constructivă și este dispusă să ajungă la un acord echitabil. (…) Pentru a realiza acest lucru, va fi necesar un efort comun important din partea ambelor părți”, a comentat sobru Sefcovic. O idee pe care a transmis-o marți și reprezentanților permanenți ai statelor membre, pe care i-a informat despre întâlnirile sale imediat ce s-a întors de la Washington.

În fața acestei situații, capitalele știu că vor trebui să acționeze cu un sentiment de realism, semnalează surse cunoscătoare ale conversației. Trebuie să continuăm să lucrăm, indică acestea, și să vedem cum evoluează lucrurile. În definitiv, reamintea purtătorul de cuvânt comunitar, noul impuls abia a început: „Am creat o fereastră de 90 de zile și suntem abia în ziua a doua a acelei ferestre, așa că să acordăm puțin timp”, a cerut el. Conversațiile vor continua deocamdată la nivel tehnic, fără o nouă întâlnire la nivel înalt marcată în calendar, deși nimeni nu exclude reactivarea responsabililor maximi dacă ar fi necesar să se dea noi linii directoare politice.

Bruxelles-ul insistă că este în continuare dispus să negocieze. Asta da, are și liniile sale roșii. „Standardele europene, în special în ceea ce privește alimentele, sănătatea și siguranța, sunt sacrosancte. Nu fac parte din negociere pentru că cetățenii noștri vor și se așteaptă ca standardele noastre să rămână cele mai înalte din lume”, a asigurat Gill. Și, deși Trump continuă să insiste asupra dorinței de a include TVA-ul în conversații (Trump consideră în mod eronat TVA-ul o barieră comercială pentru produsele provenite din exterior), pentru Bruxelles nici acest lucru nu este negociabil, asigură surse comunitare sub protecția anonimatului.

În timp ce se așteaptă următoarea mișcare — sau șmecherie — de la Washington, nici Europa nu stă cu brațele încrucișate. A fost clară că va continua să lucreze la răspunsurile sale la noile tarife și la cele care au fost deja impuse (și au fost înghețate). De asemenea, va căuta noi piețe. „Se continuă lucrul la măsuri de represalii și la accelerarea tuturor instrumentelor posibile în cazul în care negocierile eșuează”, semnalează în acest sens sursele, cu aluzie la butonul comercial nuclear care până acum era conceput mai mult ca element de descurajare decât de atac, dar care acum nu este exclus să fie folosit: așa-numitul instrument anticoerțiune, un regulament aprobat în 2023 pentru cazurile în care se constată o presiune politică și economică din partea unor țări terțe ilegitimă, o extorcare care merge dincolo de un impuls comercial obișnuit. „Dacă ne lovesc, putem lovi și noi puternic”, subliniază sursele, care reamintesc că „există mult spațiu” pentru contraatac, în special în sectorul serviciilor, care până acum nu a fost atins.

În timp ce Sefcovic informa la Bruxelles despre conversațiile sale de la Washington, șefa sa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ridicat din nou telefonul pentru a sonda noi alianțe comerciale. După ce a vorbit în zilele trecute cu liderii din Emiratele Arabe Unite, precum și cu Canada și Noua Zeelandă, marți i-a venit rândul prim-ministrului din Singapore. Această țară face parte și din tratatul de liber schimb CPTPP (Acordul General și Progresist de Parteneriat Transpacific, după inițialele în engleză), din care fac parte și Australia, Canada, Noua Zeelandă, Brunei, Chile, Japonia, Malaezia, Peru și Vietnam. Germanca „a dezbătut posibilitățile unei cooperări mai strânse între UE și CPTPP”. În același timp, poate cu speranța că cuvintele sale vor rezona și la Washington, a insistat, încă o dată, asupra „importanței previzibilității, transparenței, echității și deschiderii în sistemul comercial mondial, singura modalitate prin care sistemul funcționează, prosperă și aduce beneficii tuturor”.