Schimbarea Obiceiurilor de Economisire în Spania

Timp de zeci de ani, economiile familiilor din Spania au avut o destinație clară: banca. Fie sub formă de cont curent, depozit la termen sau chiar sub saltea, familiile spaniole erau, prin natura lor, conservatoare cu banii lor. Dar peisajul s-a schimbat. Astăzi, tot mai multe gospodării abandonează depozitele bancare tradiționale și pariază pe fondurile de investiții. Datele Băncii Spaniei confirmă fenomenul. Din 2013, investițiile în fonduri au crescut constant, de la 8% la peste 16% din totalul activelor financiare. În schimb, ponderea relativă a depozitelor în economiile gospodăriilor a scăzut progresiv, atingând un minim istoric în 2024. Dacă înainte de criza imobiliară reprezentau mai mult de 43% din active, astăzi sunt aproape de a scădea sub 35%. Transformarea presupune o mutație în relația familiilor cu riscul, accesul la informații financiare, îmbătrânirea populației și evoluția sistemului financiar.

„A existat o învățare după marea criză a datoriilor dintre 2008 și 2013”, subliniază Santiago Carbó, director de studii financiare la Funcas. „Acum gospodăriile se îndatorează mai chibzuit și, mai ales, investesc cu mai multă strategie”. Schimbarea a început să se contureze după criza financiară, când ratele dobânzilor au scăzut la minime istorice. Ani de zile, menținerea banilor într-un cont abia oferea rentabilitate. Apoi, odată cu criza inflaționistă, au pierdut chiar și putere de cumpărare din cauza creșterii prețurilor și a ratelor scăzute ale dobânzilor oferite de bănci. În fața acestui scenariu, fondurile de investiții ofereau un atractiv greu de ignorat: promisiunea unor rentabilități mai mari, deși cu riscuri mai mari.

Această deplasare a coincis cu un mediu economic și financiar propice. În ciuda șocurilor globale — pandemia, războiul din Ucraina, criza inflaționistă și acum tensiunile comerciale — ultimii doi ani au fost pozitivi pentru piețele bursiere. Redresarea consumului, reactivarea burselor (mai ales cea americană) și o revenire progresivă la rate ale dobânzilor mai scăzute au impulsionat rentabilitatea multor fonduri. Anul trecut, Bursa spaniolă a atins 12.000 de puncte, un nivel pe care nu-l mai văzuse din ianuarie 2010. Ibex 35 s-a revalorizat cu 14,7% și a înregistrat al doilea an consecutiv de creștere. Băncile au fost marii protagoniști alături de Inditex, IAG și Iberdrola. Performanța bună nu s-a limitat la piața națională, bursele italiene, germane și britanice au înregistrat, de asemenea, creșteri. În afara Europei, Wall Street a atins un maxim istoric, cu un câștig de 23,4%. „Investiția în aceste fonduri s-a dovedit mult mai atractivă datorită rentabilităților ridicate. Averea familiilor cu bani în aceste fonduri a putut crește cu până la 20%”, insistă Carbó.

În ciuda acestui fapt, el recunoaște că scenariul actual este mai incert ca urmare a războiului comercial declanșat de președintele american, Donald Trump. „Nimeni nu știe dacă piața va continua să crească sau dacă va atinge o pauză”.

Averea Financiară a Familiilor Spaniole

La sfârșitul anului 2024, averea financiară a familiilor spaniole a marcat din nou un record. În total, gospodăriile au acumulat peste 3,1 trilioane de euro în active financiare, o cifră care reprezintă aproape dublul dimensiunii economiei țării. Este o reflectare a doi factori: pe de o parte, multe familii au continuat să investească — în special în fonduri și acțiuni —, iar pe de altă parte, aceste active s-au revalorizat într-un an care a fost generos cu piețele. Dacă se scade datoria pe care o mai au, averea netă a gospodăriilor — active minus datorii — a atins, de asemenea, cel mai înalt punct, depășind 2,3 trilioane de euro. Niciodată până acum bilanțul financiar al familiilor nu a fost atât de solid. Nu înseamnă că au încetat complet să se îndatoreze, dar o fac cu mai multă prudență. Și cel mai important: patrimoniul lor crește mai repede decât datoriile lor.

Averea financiară brută a gospodăriilor nu a crescut doar în termeni absoluti, ci și în raport cu dimensiunea economiei. Astfel, în 2024 a reprezentat 196,8% din PIB. La rândul său, activele financiare nete au reprezentat 149,2% din PIB, ceea ce reprezintă cu 4,6 puncte procentuale mai mult decât în decembrie 2023. Datoria gospodăriilor a crescut, de asemenea — cu aproximativ 4.900 de milioane mai mult —, dar chiar și așa, ponderea sa în PIB a scăzut la 43,7%, cel mai scăzut nivel din anul 2000.

Dincolo de cifrele globale, este important de subliniat că nu toate gospodăriile participă în mod egal la acumularea de avere. Potrivit explicațiilor lui Carbó, familiile cu venituri mai mari și persoanele cu vârsta de peste 50 de ani sunt cele care concentrează cea mai mare parte a economiilor financiare. Acest lucru ridică o dilemă: deși aceste profiluri au învățat să își diversifice patrimoniul, ele au și un comportament mai puțin dinamic în consum și o capacitate de risc mai mică. „Nivelul veniturilor este determinant”, adaugă analistul. „Persoanele cu venituri mai mari își pot permite să economisească și să investească. Iar venitul tinde să se concentreze în categoriile de vârstă mai înaintate”. La acestea se adaugă un decalaj regional puternic: comunități precum Madrid, Catalonia sau Țara Bascilor prezintă rate mai mari de economisire financiară, asociate venitului lor pe cap de locuitor mai mare, precizează analistul.

Banca Spaniei însăși a recunoscut că generațiile mai tinere acumulează mai puțină avere netă decât predecesorii lor. „Generațiile născute în jurul anului 1960 aveau puțin peste 200.000 de euro avere netă mediană la vârsta de 45 de ani, aproape dublu față de cele născute în jurul anului 1980 la aceeași vârstă (107.031 euro)”, a precizat organismul în Analiza averii în Spania: 20 de ani din Sondajul Financiar al Familiilor, publicat în februarie anul acesta.